Cuprins
- ARGUMENTUL 2
- CAPITOLUL : I PREZENTAREA ZONEI: 3
- VALEA PRAHOVEI 3
- 1.1. SCURT ISTORIC: LEAGĂN AL TURISMULUI ROMÂNESC 3
- 1.2. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL 4
- 1.2.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ 4
- 1.2.2. CĂI DE ACCES 6
- 1.2.3. RELIEFUL 7
- 1.2.4. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ 11
- 1.2.5. SOLURILE 13
- 1.2.6. RESURSE ALE SUBSOLULUI 14
- 1.2.7. CLIMA 15
- 1.2.8. VEGETAŢIA 17
- 1.2.9. FAUNA 19
- 1.3.0. REZERVAŢII NATURALE 20
- 1.3. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC 21
- 1.3.1. SOCIO – DEMOGRAFIC 21
- 1.3.1.1. VALEA PRAHOVEI ÎN PREZENT 21
- 1.3.2. TEHNICO - ECONOMIC 22
- 1.3.2.1. INDUSTRIA 22
- 1.3.2.2. AGRICULTURA ŞI SILVICULTURA 23
- 1.3.2.3. TELECOMUNICAŢII 25
- 1.3.3. CULTURAL – ISTORIC 25
- 1.3.3.1. VESTIGII ARHEOLOGICE 25
- 1.3.3.2. MONUMENTE ISTORICE DE ARTĂ ŞI ARHITECTURĂ 26
- 1.3.3.3. EDIFICII CULTURALE 26
- 1.3.3.4. EDIFICII RELIGIOASE 27
- 1.3.3.5. OBIECTIVELE ETNOCULTURALE ŞI ETNOFOLCLORICE 28
- 1.4. BAZA TEHNICO - MATERIALĂ 34
- CAPITOLUL: II VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC.36
- DIN VALEA PRAHOVEI.36
- 2.1. DESCRIEREA OBIECTIVELOR TURISTICE.36
- 2.2. ACTIVITĂŢI DE AGREMENT. 49
- 2.3. POSIBILITĂŢI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER.52
- CAPITOLUL: III SEJUR LA PENSIUNEA "RÂNDUNICA"DIN COMUNA BREBU. 55
- 3.1. PREZENTAREA COMUNEI BREBU.55
- 3.2. FORME DE TURISM PRACTICATE. 57
- 3.3. ÎN CĂUTAREA TRADIŢIEI.58
- 3.4. DESCRIEREA PENSIUNII "RÂNDUNICA". 60
- 3.5. DESCRIEREA SEJURULUI.61
- 3.6. ANUNŢ RADIO-PUBLICITAR. 63
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
Ţinutul cu cea mai mare afluenţă turistică şi, respectiv, cel mai mare renume este ofertantă în toate anotimpurile şi are puncte de interes pentru toată lumea. Pitorescul zonei a făcut-o celebră încă de acum două sute de ani.
Regiune sinonimă cu turismul în România, Valea Prahovei concentrează într-o suprafaţă de doar 60 km. o sumedenie de obiective turistice, culturale, staţiuni, pârtii, peşteri, cascade, monumente naturale care au adus faimă României în afară.
Descoperirea României începe aici. Deşi este totalmente modernizată, zona dispune şi de porţiuni de aşa-zisa sălbăticie pentru hoinari înrăiţi. Sporturile de iarnă şi drumeţiile montane sunt atracţiile din programul de vizitare al regiunii atât de aproape de civilizaţia prăfuită.
Având un imens potenţial turistic, pe Valea Prahovei s-au conturat încă de acum două secole, un lanţ de staţiuni turistice care în ultimul timp au cunoscut o dezvoltare deosebită. Progresul s-a făcut simţit şi în capacitatea de cazare, de distracţie şi nu în ultimul rând în amenajările pentru sporturile de iarnă.
Zona turistică practicabilă atât vara, cât şi iarna, Valea Prahovei oferă tonusul montan căutat şi de drumeţii cei mai împătimiţi, peisaje şi panorame pitoreşti, specifice, trasee de nivele de dificultate variate, gamă largă de obiective reprezentative turismului montan precum şi suportul practicării sporturilor de iarnă în cele mai bune condiţii.
Deşi cutreierată în lung şi lat, deşi intrată mult în tradiţia turistică, Valea Prahovei, cu pitorescul şi cu istoria ei seculară, atrage în mrejele sale noi şi noi generaţii de turişti. Şi orice nouă excursie pe VALEA PRAHOVEI smulge călătorului mereu aceeaşi promisiune: „VOI MAI VENI PE AICI”!
CAPITOLUL : I PREZENTAREA ZONEI:
VALEA PRAHOVEI
1.1. SCURT ISTORIC: LEAGĂN AL TURISMULUI ROMÂNESC
Apărut timid chiar la sfârşitul veacului trecut, dar luând amploare chiar după primul război mondial, turismul s-a manifestat mai întâi prin drumeţii în masivele muntoase cu peisaj deosebit, între care Bucegii, Postăvaru şi Piatra Mare.
Valea Prahovei, cu munţii din stânga şi din dreapta, cu frumuseţile naturale şi antropice, nu este numai o grădină a bucuriilor turiştilor. Ea are o semnificaţie aparte şi din perspectivă istorică, deoarece în localitaţile ei şi în munţii din preajmă s-a scris una dintre cele mai glorioase pagini ale turismului românesc, gândindu-ne că istoria turismului în Valea Prahovei e mult mai bogată, mai densă în fapte, în evenimente.
Când s-au consemnat primele fapte ce cad sub incidenţa turismului în valea şi în munţii Prahovei, nu se va ştii niciodată cu exactitate. ( Cercetătorii consideră că una din primele excursii pe platoul Bucegilor s-a făcut cu urcare dinspre Valea Prahovei şi a fost efectuată în anul 1849).
Valea Prahovei a devenit mai târziu, în anul 1865 un adevărat „ bulevard al Capitalei” când a fost terminat tronsonul de drum Câmpina-Predeal.
Despre Valea Prahovei ca „leagăn al turismului românesc” am putea glosa încă profitabil. Aici ş-au avut centrul activităţilor primele societaţi şi asociaţii turistice cum ar fi: Societatea Carpatină „Sinaia”, Societatea Turiştilor din România, „Hanul Drumeţilor”, A.D.M.I.R., Clubul Carpatin, etc.
Acţiunile de adevărat pionierat întreprinse de societăţile turistice, care ş-au avut sediul în aşezări prahovene sau în alte localităţi, ca marcarea potecilor, construcţia cabanelor, editarea hărţilor turistice şi apariţia unei literaturi de popularizare a frumuseţilor regiunii au stat la baza înfiripării turismului şi a dezvoltării lui.
Valea Prahovei, vechi leagăn al turismului românesc, iniţial simplă arteră de pătrundere în frumoasele masive de la obârşia ei, constituie astăzi un obiectiv turistic în sine o citadelă a turismului montan, oferind, înafară de peisajul fermecător, nenumărate locuri de agrement, muzee, case memoriale, staţiuni cu întreaga lor bază materială de odihnă şi tratament, vile, pensiuni, monumente istorice, de arhitectură şi de artă reprezentative pentru trecutul şi prezentul ţării noastre.
Leagănul de ieri al turismului românesc a devenit, în zilele noastre, o grădină a turismului. Printre aceste flori multicolore ale acestei grădini nepereche se află căteva strălucind într-o lumină aparte: ele spun că visul precursorilor s-a metamorfozat în realitate palpabilă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Valea Prahovei.doc