Spațiul turistic în Valea Prahovei

1. Date cu caracter general

1.1 Zonificare. Delimitare

Valea Prahovei este una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Munții Carpați din România, fiind situată pe traseul râului Prahova. Valea Prahovei este așezată în partea de sud-est a României, în nordul Munteniei, în bazinul superior și mijlociu al râului cu același nume, afluent al Ialomiței. Ea se învecinează la sud cu câmpia piemontană a Ploieștilor, la vest cu județul Dâmbovița peste masivul Bucegi, la nord cu depresiunea Brașovului și orașul Brașov, iar la est cu valea Doftanei, peste munții Baiului și Piatra Mare. În sectorul sudic, valea Prahovei formează limita întreSubcarpații Getici și Subcarpații Curburii.

Principalul centru urban este municipiul Câmpina, celelalte orașe aflate pe valea Prahovei fiind (de la sud la nord) Comarnic, Breaza, Sinaia, Bușteniși Azuga (în județul Prahova), precum și Predeal (oraș din județul Brașov). Majoritatea acestor orașe sunt stațiuni turistice montane.

Configuraţia reliefului, pretabilitatea solului, modul de utilizare al terenurilor extrem de diversificat, conturarea unui puternic areal urbanizat sunt doar câteva din elementele ce condiţionează identificarea unor zone funcţionale, după cum urmează:

-arealul urban ( zona centrala, zona industrial, zona turistica, zona rezidentiala, zona comerciala)

- zona agro- industrial

- zona turistica - Suprapunându-se, parţial, arealului urban, zona turistică este cea care dăoriginalitate regiunii investigate, putând propulsa culoarul prahovean ca o unitate turistică complexă, prin spectaculozitatea, pitorescul şi accesibilitatea oferită de formele de relief montane, prin evidenţierea unor valori ridicate de menţinere a stratului de zăpadă, pe timp de iarnă, prin valenţele turistice şi terapeutice ale resurselor de apă sau prin bogăţia cuverturii forestiere ce adăposteşte un fond cinegetic remarcabil. Culmile montane ale Munţilor Bucegi, Postăvaru şi Gârbova sunt areale ideale practicării a varii forme şi tipuri de turism, contrabalansul fiind dat de multitudinea elementelor din patrimoniul construit, regăsit la poalele acestora, în spaţiul urban, ce oferă alternative de petrecere a timpului liber.

- zona protejata - Una din cele mai concentrate areale o constituie cea de protecţie, etajul forestier fiind inclus unor areale cu o concentrare impresionantă de specii de animale şi de asociaţii vegetale. Rezervaţia naturală Parcul Natural Bucegi, alături de alte rezervaţii naturale precum Arinişul de la Sinaia, Abruptul prahovean Bucegi, muntele Postăvaru, Tâmpa, Stejerişul Mare reprezintă areale în care intervenţia omului este mai redusă, şi unde dacă se va interveni în mod forţat se va acţiona menţinând echilibrul mediului înconjurător.

1.2 Cadrul natural

Masivul Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatiilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Carpatii Meridionali si grupa Bucegiilor, au fost inaltati cu 1000m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului. In masivul Bucegi sunt situati in estul Carpatiilor Meridionali, cuprinzand intre Dambovita si Prahova: Muntii Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Caiului (2239m) si culoarul Rucar-Bran. In Muntii Bucegi apar forme structurale:Sfinxul, Babele si abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Varful Omu, iar pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaoase a dus la aparitia unor chei.

Relieful Vaii Prahovei este într-o desfasurare armonioasa ce coboara în trepte de la nord la sud, dispuse în forma de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzand în proportii egale, munti (în nord, Bucegi, cu vf. Jepii de 2.195 m, Piatra Arsa de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneza si evolutie interesanta, iar în apropiere de vf. Caraiman sunt niste stanci roase de vanturi si ploi, în forma de ciuperci 'Babele", Baiului, Ciucas-cu înaltimi între 1.771-1.956 m, Garbova, Grohotis, Tataru), dealuri-Subcarpatii Buzaului si Prahovei (în sud, ca o succesiune de fasii înalte sau joase, aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu înaltimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu înaltimi între 800-700 m, zona colinara cu înaltimi între 700-400 m-Dealul Mare) si campii (o fasie îngusta, Campia înalta, piemontana a Ploiestiului). Din punct de vedere altimetric, relieful regiunii se desfăşoară pe o diferenţă de nivel de cca. 2000 m (între 520 m, cota luncii la confluenţa Văii Ghimbăşel cu Valea Bârsei şi peste 2500 m, în Masivul Bucegi), ceea ce presupune o energie de relief accentuată.

Partile care formeaza Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu VarfulOmu, Muntii Leota cu Varful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Varful Baciului, iar varful cu altitudinea cea mai mare avand aspectul unei creste alcatuite din calcare;Magura Codlei-1292m in partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se intend de-a lungul Pahovei orasele:Azuga, Busteni, Sinaia.

Masivul Bucegi- extins în mare parte pe teritoriul judeţului Prahova, între Valea Prahovei la est, pe care o domină printr-un perete abrupt de peste 1000 m şi Munţii Leaota, la vest, prin înălţime şi masivitate alcătuieşte cel mai grandios edificiu orografic din această regiune. Masivul Bucegi a fost declarat Parc Naţional (O.M. 7/27.01.1990), incluzând mai multe rezervaţii naturale complexe.