Cuprins
- Ce sunt „E“-urile?
- „E“-urile ameninţă sănătatea
- Alimentele-otrava
- „Este posibil ca producătorul să folosească altă substanţă“
- Cercetătorii se pot înşela
- Cei mai periculoşi aditivi
- Ce trebuie să ştie oricine ?
- Câteva exemple de produse alimentare ambalate, cu etichetă, ce pot conţine aditivi necuraţi
- Alimente neambalate, fără etichetă, ce pot conţine aditivi necuraţi
- Mananca sanatos, dar ce?!
- Mai mult decat o eticheta
- Câte e-uri consumam zilnic?
- Alimentele modificate genetic
- Mananca sanatos, dar ce?!
- E-uri periculoase
- E-uri nocive
- E-urile din băuturile alcoolice
- E-urile din lapte si produsele lactate
- E-uri in pâine si in paste făinoase
- Aditivii din băuturile răcoritoare
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din referat
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţă care in mod normal nu este consumata ca aliment în sine şi care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, având sau nu o valoare nutritiva, prin a cărei adăugare intenţionată la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare.. E-urile sunt acei aditivi adăugaţi în alimente cu rol de îndulcitori, coloranţi, emulgatori, conservanţi. Mulţi dintre aceştia erau folosiţi si înainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip „E“ pentru aditivii alimentari.
Numeroase organisme internaţionale de sănătate au tras însa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarându-le toxice. Folosirea lor îndelungată sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afecţiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea in rândul populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri si medicamente si după accidentele de circulaţie. In România numărul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua creştere şi se estimează că această afecţiune va deveni în scurt timp „boala mileniului III“ împotriva căreia nu exista încă premisele că se va descoperi un antidot.
-„E“-urile ameninţă sănătatea
In România nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente.
Societatea este intr-o continua evoluţie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obţinute astăzi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproducţia si oferta foarte variată îi obligă pe producători să facă tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aibă succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservanţii, aromele, coloranţii - intr-un cuvânt aditivii - sunt indicaţi pe ambalaj cu litera „E“ urmat de un număr format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumpărătorilor nu cunosc semnificaţia acestui cod. Unele dintre aceste substanţe sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de ştiinţă afirma că, in cantităţi mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totuşi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din
Error! Not a valid link.
„E“-uri. In România, laboratoarele nu pot detecta toţi aditivii ce sunt introduşi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piaţă doar prin datele furnizate de producător. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase.
Dintre acestea sunt:
-unele mase plastice cu care se ambalează alimentele
-pesticidele - substanţe care se folosesc pentru combaterea dăunătorilor in agricultura
-îngrăşămintele chimice, ca si adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales in combinaţie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prăjite sau sunt consumate împreună cu bauturi carbo-gazoase >>toxinele unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete
-substanţele care se formează in urma afumării sau prăjirii alimentelor si, in general, in alimentele încălzite peste 3500C. Astfel, consumarea cărnii si a peştelui care au fost afumate reprezinta un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv
-grăsimile sau produsele din carne consumate in cantităţi mari cresc riscul de apariţie a cancerului
-Alimentele-otrava
Consumul îndelungat de alimente, care au in compoziţie aditiv
Preview document
Conținut arhivă zip
- Aditivi Alimentari.doc