Gelifianți

Gelifianţi

Aditivii alimentari pot fi clasificaţi având în vedere mai multe criterii:

I. În funcţie de scopul urmărit şi efectul asupra produsului, aditivii pot fi clasificaţi astfel:

a) aditivi organoleptizanţi

- coloranţi

- decoloranţi

- amelioranţi de culoare

- aromantizanţi şi potenţiatori de arome

- amelioranţi de gust

- edulcoranţi

- emulgatori

- gelifianţi

- acidulanţi

b) aditivi conservanţi

- antioxidanţi

- neutralizanţi

- antiseptice

- antibiotice

- alţi aditivi din această familie

c) aditivi nutriţionali, aceştia se numesc şi tonifianţi, fiind de fapt substanţe din categoria nutrienţilor care se adaugă în acele produsele alimentare în scopul creşterii valorii nutritive:

- aminoacizi

- proteine

- săruri minerale

- vitamine

II. o altă clasificare întâlnită în literatura de specialitate împarte aditivii alimentari în funcţie de acţiunea acestora în:

a) conservanţi alimentari. Aceştia asigură prelungirea datei de păstrare, a stabilităţii produselor alimentare, au acţiune bacteriostatică. Principalii conservanţi alimentari admişi prin normele de igienă sunt:

- acidul benzoic

- sărurile acidului benzoic de potasiu (K), calciu (Ca), sodiu (Na)

- acidul ascorbic

- sărurile acidului ascorbic de potasiu (K), calciu (Ca), sodiu (Na)

- acidul propionic

- sărurile acidului propionic de potasiu (K), calciu (Ca), sodiu (Na)

- nitraţii de sodiu (Na) şi de potasiu (K)

b) antioxidanţii alimentari. Sunt substanţe care asigură stabilitatea grăsimilor şi produselor alimentare ce conţin grăsimi, cu excepţia untului (la care nu se admite folosirea lor). Acţiunea antioxidantă se datorează faptului că aceste substanţe au capacitate mărită de a lega oxigenul, comparativ cu gliceridele, acizii graşi nesaturaţi care leagă mai greu (se măreşte perioada de inducţie a râncezirii), de exemplu:

- tocoferolul alfa

- substanţe de sinteză:

- galatul de propil

- galatul de octal

- galatul de duodecil