Nutrigenetica și nutrigenomica - rolul lor pentru sănătate

1. INTRODUCERE

Nutrigenetica și nutrigenomica promit foarte mult în ceea ce privește sfaturile nutriționale pentru publicul de mas[, subgrupele genetice, și indivizi. Datorită faptului că nutrigenetica și nutrigenomica necesită o mai bună înțelegere a nutriției, geneticii, biochimiei, cât și a noilor tehnologii, este destul de complicat chiar și pentru profesioniștii în domeniu să aprecieze relevanța lor până la practicarea unor metode preventive pentru optimizarea sănătății, împiedicând începuturile bolilor și diminuându-le severitatea. În cele ce urmează se vor discuta conceptele de bază, termenii tehnici, și tehnologiile implicate în nutrigenetică și nutrigenomică, cum această nouă știință poate fi aplicată pentru îmbunătățirea sănătății, prevenirea și tratarea bolilor, cum să inteprtetăm rezultatele cercetărilor în această direcție, cât și implicațiile transformărilor care au loc. Aspectele variate ale nutrigeneticii și nutrigenomicii îi vizează mai ales pe cei care caută o mai bună înțelegere a acestei noi frontiere în cercetarea nutriției, și potențialul ei aplicativ în practica dietetică.

La ora actuală, există diverse puncta de vedere privind teoria nutrigeneticii și nutrigenomicii, și modul în care tehnologiile pot fi aplicate pentru a chestiona interacțiunile nutrient-genă, și mecanismele fundamentale care ar putea explica baza genetică a diferențelor individuale ca răspuns la același conținut nutrițional asimilat. Variate apropieri experimentale și studii intervenționale sunt folosite în acest domeniu, iar unele din exemplele tipice și rezultatele lor sunt discutate în contextul aspectelor multiple ale sănătății, incluzând determinarea unor valori dietetice de referință pentru prevenirea bolilor, cum ar fi bolile neurodegenerative și cardiovasculare, obezitatea și cancerul. Este evident în acest moment că, în ciuda marii promisiuni a nutrigeneticii și nutrigenomicii, există încă un drum lung de parcurs înainte ca recomandările dietetice bazate pe testele genetice, fie singulare, fie în combinație cu expresia genelor, cât și rangul metabolic și nutritional al biomarkeri-lor, să poată realiza o diferență substanțială privind prevenția bolilor și practicile de control.

2. BAZE TEORETICE

Nutrigenetica și nutrigenomica sunt definite ca știința efectului variației geneticii asupra răspunsului dietetic și a rolului nutrienților și componentelor alimentare bioactive din expresia genelor. Explorarea acestei informații genomice, împreună cu tehnologiile moderne performante permit achiziția unei noi cunoașteri, țintite către obținerea unei mai bune înțelegeri a interacțiunilor genă-nutrient dependente de genotip, cu scopul ultim de a dezvolta strategii nutriționale personale pentru o sănătate optimă și împiedicarea bolilor. Există trei factori centrali care susțin faptul că nutrigenetica și nutrigenomica sunt o știință importantă. Primul vizează marea diversitate în genomul moștenit între grupurile etnice și indivizi, ceea ce afectează biodisponibilitatea și metabolismul nutreinților. În al doilea rând, oamenii diferă foarte mult în accesibilitatea și alegerile lor alimentare în funcție de diferențele culturale, economice, geografice, și de percepție a gustului. Al treilea factor afirmă că malnutriția în sine (deficiență sau exces) poate afecta expresia genei și stabilitatea genomului, ultima ducând la mutații în secvența genei sau la nivel cromozomal, ceea ce ar putea cauza o dozare anormală a genei și expresiei genei, ducând la genotipuri adverse în diversele stadii de viață.

Valorile dietetice de referință, ca de exemplu ,,permisiunea dietetică recomandată”, sau limitele superioare de siguranță, care sunt modelate pentru populația generală, și se bazează pe răspunsuri metabolice diferite, nu sunt optimizate pentru grupele genetice, care ar putea să varieze în mod radical privind activitatea transportului de proteine pentru un micronutrient sau enzime care necesită acel micronutrient ca un cofactor. Scopul final este de a potrivi nutrinomul (combinația de nutrienți ingerată) cu starea curentă a genomului (genomul moștenit și dobândit) astfel încât menținerea genomului, expresia genei, funcțiile metabolice și celulare să poată avea loc în mod normal și într-o manieră stabilă din punct de vedere homeostatic, și să furnizeze o mai bună interpretare a datelor de la studiile intervențiilor epidemiologice și clinice asupra impactului factorilor dietetici privind sănătatea, ceea ce ar putea ajuta la revizuirea recomandărilor pentru o nutriției personalizată.