Tendințe Actuale și de Perspectivă în Industria Zahărului din România în Contextul UE

Zaharul se amaraste odata cu integrarea

Pretul zaharului va ajunge la 1 euro/kg, aproape jumatate din fabricile de procesare se vor inchide, suprafetele cultivate cu sfecla de zahar scad de la an la an. Acestea sunt premisele viitoare ale industriei zaharului. Razboiul zaharului dintre UE si statele Americii de Sud a produs schimbari importante in politica agricola comunitara, schimbari care vor afecta si Romånia.

Ministerul Agriculturii ta- raganeaza alocarea intregii cote in urma negocierilor cu UE la Capitolul Agricultura, Romånia a primit o cota de 109.164 tone de zahar din sfecla si 329.636 tone de zahar obtinut din rafinarea zaha rului brut, care provine din import. Repartizarea cotei la zaharul din sfecla de zahar s-a realizat in aprilie 2005, iar la zaharul brut - la sfirsitul lunii octombrie 2005. Fabricile care au prelucrat sfecla de zahar au primit cote in functie de cantitatea de sfecla pe care au procesat-o de-a lungul timpului. Perioada de referinta aleasa de Ministerul Agriculturii a fost 1998-2002, fiind considerat intervalul cu cele mai bune recolte de sfecla de zahar.

Reprezentan-tii sindicatelor din domeniu sustin insa ca alocarea cotelor s-a facut mult prea tirziu, la aproape un an de la obtinerea acestora de la UE. „În mod normal, daca aceste cote erau alocate imediat dupa negociere, atunci procesatorul stia ce fel de contracte are de facut cu cultivatorul si poate ca daca in 2004 se facea acest lucru, atunci in 2005 productia de sfecla de zahar crestea putin“, considera Frumosu, presedintele Federatiei Na- tionale a Sindicatelor din Industria Alimentara. El spune ca o alta problema este legata de faptul ca respectiva cota a fost impartita si unor fabrici care nu mai functioneaza in prezent, precum si altora care mai functioneaza, dar nu au fost retehnologizate si nu indeplinesc conditiile de mediu impuse de UE. „Oare ce se intimpla cu cota acordata de Ministerul Agriculturii unor fabrici care nu mai produc de ani de zile? Este o problema care poate duce chiar la pierderea cotei de ca- tre tara noastra“, puncteaza presedintele federatiei. Pe de alta parte, Frumosu spune ca 75.000 de tone zahar brut, din cota ce revine Romåniei, nu au fost inca alocate niciunei fabrici, ci au fost puse in „stand-by“.

In prezent, Ministerul Agriculturii a format o comisie care verifica fiecare fabrica de zahar care a primit cota de zahar, pentru evaluarea potentialului acesteia. În cazul in care comisia stabileste ca respectiva cota alocata unei fabrici nu poate fi realizata, atunci cota ii va fi luata si alocata celorlalte fabrici care produc zahar. Dragos Frumosu afirma ca fabricile de la Liesti, Ludus, Buzau, Roman si Oradea sunt retehnologizate si corespund din punct de vedere al normelor de mediu europene, precum si din punct de vedere al calitatii produsului finit. „În conditiile in care fabrica este inchisa si cota a fost alocata, cota nu poate fi vinduta decit cu fabrica cu tot. Cota nu poate fi transferata in alte conditii“, mai arata Frumosu.

„SUBVENTIA DE LA MINISTERUL AGRICULTURII NU INCURAJEAZA PERFORMANTA“

În acest an, Ministerul Agriculturii subvent ioneaza cultura de sfecla de zahar cu 15 milioane lei vechi/hectar, indiferent de productia obtinuta. Dragos Frumosu considera ca aceasta varianta de subventionare nu incurajeaza performanta. Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara a inceput discutii cu Ministerul Agriculturii pentru modificarea modului de acordare a subventiilor la sfecla de zahar. Anul trecut ministerul platea o subventie de 25 de milioane de lei/ha pentru o productie de sfecla de 35 tone pe hectar, iar astfel se stimula producerea unei cantitati mai mari de sfecla. În acest an Ministerul Agriculturii a schimbat politica de subventionare si a decis alocarea a 15 milioane pe fiecare hectar pentru orice productie obtinuta. Reprezentant ii cultivatorilor de sfecla nu sunt de acord cu actuala modalitate de subvent ionare a culturii de sfecla de zahar. „În 2005 Ministerul Agriculturii a dat o subventie de 500 mii lei vechi la tona sfecla, in acest fel stimulindu-se performanta. În 2006 modalitatea de subventionare aleasa de Ministerul Agriculturii a fost schimbata.