Valoarea nutrițională a alimentelor

Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcţiei sale. Sănătatea şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii adecvate, aduce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte actul hrănirii, nu este important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum ne alimentăm.

După cum se ştie, nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greşit.

Alimentul reprezintă un produs mai mult sau mai puţin natural capabil să îi asigure omului energia necesară desfăşurării activităţilor biologice, intelectuale şi fizice, dar şi nutrienţii necesari construcţiilor şi modificărilor celulare. Condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească un produs pentru a fi aliment sunt următoarele: să fie salubru, să aibă valoare nutritivă şi să posede calităţi senzoriale corespunzătoare. Toate aceste trei elemente definesc valoarea alimentară.

Se cunoaşte foarte bine faptul că nu orice aliment este benefic corpului uman. Astăzi, aproape că a intrat în vorbirea cotidiană, expresii ca; "hrană nesănătoasă" sau "hrană sănătoasă". Alimentele care se găsesc astăzi pe piaţă, sunt naturale, seminaturale sau chiar semisintetice. Dintre toate acestea, se ştie bine, cele mai sănătoase sunt cele de provenienţă naturală, care nu conţin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare industrială şi care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar.

Organismul omului se menţine cu atât mai sănătos cu cât alimentaţia este mai echilibrată. O alimentaţie diversificată, individualizată (după modul de viaţă, sex, efort, starea de sănătate), corect compusă din punct de vedere caloric şi care respectă raportul optim dintre substanţele principale (glucide, proteine, lipide, fibre vegetale), poate fi considerată a fi alimentaţie echilibrată.

Alimentaţia omului are, în primul rând, menirea de a asigura prin alimente, acei compuşi bio care sunt esenţiali organismului şi care poartă denumirea de nutrienţi.

Alimentaţia deţine un rol elementar în menţinerea sănătăţii organismului, prevenirea şi vindecarea bolilor. Mai mult decât atât, mâncarea nesănătoasă este chiar un promotor al bolilor. Organismul uman dezvoltă şi menţine celule, ţesuturi, glande şi organe sănătoase cu ajutorul nutrienţilor. Fiecare funcţie a organismului, fie că e metabolică, hormonală, mentală, fizică sau chimică, nu se poate desfăşura în absenţa nutrienţilor potriviţi.

Alegerea mâncărurilor care furnizează aceşti nutrienţi este principalul pas în menţinerea sănătăţii, întrucât boala se datorează, de regulă, rezistenţei scăzute a organismului care nu primeşte suficiente resurse care să-l menţină în formă. Corpul uman are capacitatea de a se vindeca, dar asta se întâmplă doar atunci când i se furnizează din plin elementele nutriţionale elementare. Cel puţin 45 de componente şi elemente chimice sunt necesare celulelor umane. Aceste 45 de substanţe sunt denumite nutrienţi, iar lista lor include şi oxigenul şi apa. Ceilalţi 43 de nutrienţi elementari sunt împărţiţi în cinci mari categorii: carbohidraţi, grăsimi, proteine, minerale şi vitamine. Toate aceste elemente sunt vitale şi, este important de ştiut că lucrează împreună. Absenţa totală a oricăruia conduce la boli.

Cercetările au demonstrat că majoritatea bolilor pot fi produse prin deficienţa de anumiţi nutrienţi, care se datorează unei multitudini de factori precum: procesarea şi rafinarea alimentelor, timpul scurs de la culegerea fructelor şi a legumelor până la consumarea lor, chimicalele folosite în conservarea sau colorarea alimentelor, îngrăşămintele chimice folosite în tratarea solului etc.

O dietă echilibrată e secretul unei vieţi sănătoase, iar o asemenea dietă poate fi obţinută doar prin consumul în anumite proporţii a anumitor categorii de alimente care să furnizeze organismului nutrienţii esenţiali. Studiile au arătat că o dietă bogată în seminţe, nuci şi grâne, legume şi fructe furnizează cantităţile adecvate de nutrienţi esenţiali, acestea fiind considerate categoriile principale de alimente.

Pentru omul care vrea să trăiască sănătos, este la fel de importantă atât cantitatea de nutrienţi din sursele de hrană, cât şi raportul dintre principalele substanţe active din punct de vedere biologic; glucide, proteine, lipide, săruri minerale, vitamine şi apă.

În ceea ce priveşte alimentaţia, există un interes din ce în ce mai mare, atât în legătură cu conţinutul acesteia în nutrienţi sau în alte substanţe, cât şi legat de concentraţia nutrienţilor în diferite surse de hrană.

În studierea nutriţiei, ne vom concentra pe funcţiile nutrienţiilor în organism, astfel încât să putem vedea de ce acestea sunt importante in dietă. Cu toate acestea, pentru a defini un nutrient din punct de vedere tehnic, ne concentrăm pe ceea ce se întâmplă în absenţa acestuia. Un nutrient este un produs chimic a cărui absenţă din dietă pentru un timp suficient de lung duce la o schimbare specifică în materie de sănătate: spunem că o persoană are o deficienţă a acestui element nutritiv. O lipsă de vitamina C, de exemplu, va duce în cele din urmă la scorbut.O dietă cu prea puţin fier va duce la anemie. Nutrienţi nu sunt doar substanţe chimice din alimente.

Unele substanţe adaugă aromă şi culoare, altele contribuie la textură, şi altele, cum ar fi cofeina, au efecte fiziologice asupra organismului. Unele substanţe în produsele alimentare, cum ar fi fibrele, au beneficii importante în sănătate, dar nu se încadrează în definiţia clasică a unui nutrient. Unul dintre cele mai noi zone de cercetare în nutriţie este zona de fitochimicale. Deşi aceste substanţe chimice din plante nu sunt nutrienti, ele au funcţii importante în sănătate, cum ar fi activitatea antioxidantă care poate reduce riscul de boli de inimă sau cancer.