Valorificarea sângelui în direcția obținerii unor variate sortimente de produse importante în viața cotidiană

1. Notă introductivă

Lucrarea are ca obiectiv prezentarea metodelor de reducere şi minimizare a deşeurilor din industria cărnii, precum şi valorificarea subproduselor care rezultă în urma fabricării produselor din carne.

Omenirea se confruntă cu o importantă criză de resurse materiale şi energetice, context în care criza alimentară se situează în prim plan. În această situaţie, se impune ca o măsură de stringentă necesitate să fie reprezentată de valorificarea în măsură cât mai mare a substanţelor utile din materiile secundare, rezultate în industria alimentară.

Din principalele procese tehnologice care se realizează în industria cărnii, rezultă mai multe produse secundare. Aceste produse secundare, precum şi produsele care rezultă din prelucrarea industrială a lor, pot fi utilizate în:

- alimentaţia umană ;

- pentru furajarea animalelor ;

- în diferite scopuri tehnice :

- industria chimică ;

- industria farmaceutică ;

- industria textilă .

În industria cărnii, odată cu obţinerea produselor principale, rezultă şi o serie de produse secundare, care reprezintă peste 25% din producţia ramurii industriei cărnii. O parte din aceste produse servesc ca materii prime pentru alte industrii, iar altă parte servesc pentru obţinerea de produse alimentare.

Unele dintre produsele secundare, care în trecut au fost valorificate pe o scară foarte restrânsă, în prezent au utilizări multiple, putând servi la obţinerea de produse din toate cele trei categorii. În această categorie intră şi sângele rezultat în urma sacrificării animalelor.

Materialul fiind foarte vast pentru unele deşeuri care servesc industriei cleiului, s-au atras atenţia în mod special asupra importanţei colectării şi conservării corespunzătoare pentru prevenirea degradării materiei prime.

Pentru unele produse secundare care constituie baza unei industrii mari, ca de exemplu industria de medicamente opoterapice (opoterapia fiind metoda terapeutică care constă în administrarea de sucuri, extracte sau pulberi obținute din țesuturi, organe sau din glande endocrine pentru a combate bolile organelor corespunzătoare la om), s-au dat numai indicaţii privitoare la structura morfologică şi compoziţia în principii activi, precum şi a domeniului de utilizare, pentru a se atrage atenţia asupra importanţei şi asupra modului de recoltare.

2. Orientări actuale asupra folosirii sângelui

Sângele rezultat de la tăierea animalelor în abatoare este un produs valoros datorită compoziţiei chimice şi a proprietăţilor sale biologice, din aceasta cauză este folosit ca materie primă pentru obţinerea unor variate sortimente de produse.

Conţinutul în substanţe proteice complexe în cantităţi apropiate de conţinutul lor în carne, recomandă folosirea sângelui în scopuri alimentare. Pentru aceleaşi consideraţii, sângele este folosit pe o scară mare ca produs furajer, în special pentru animalele şi păsările tinere.

Un domeniu larg de utilizare a produselor pe bază de sânge îl oferă industria uşoară şi chimică la prepararea cleiului de placaj, a spumogenului, emolientului pentru piei, în industria textilă la apreturi rezistente la spălat, la fabricarea muşamalelor, în industria hârtiei la fabricarea hârtiilor colorate cu lustru rezistent la apă, în industria fotografică la prepararea hârtiei de copiat etc.

În ultimii ani, sângele animalelor de abator se foloseşte cu succes pentru obţinerea unui înlocuitor de sânge – serul heterolog – care în practica medicală înlocuieşte sângele donatorului. De asemenea, în unele ţări este folosit la prepararea unei game de produse medicamentoase cu eficacitate însemnată în tratamentul anemiilor.

Sângele, ca produs alimentar, este folosit pe o scară mai mare în Germania atât în industria preparatelor din carne cât şi în industria cofetăriei la înlocuirea albuşului de ou.

La combinatele mici situate în zone forestiere cu industrie de placaj se fabrică clei, la combinatele mijlocii se prepară plasmă pentru preparate de carne şi hematogen lichid pentru copii, iar la combinatele mari, utilate cu instalaţii moderne, se fabrică un sortiment larg de produse alimentare, medicamentoase şi tehnice, producţia cea mai mare fiind rezervată făinii furajere.