Cultura universală în epoca modernă 1850 - 1918

Arhitectura

În Europa, arhitectura păstrează spiritual formele excesiv ascuţite ale goticului,concretizate prin preferinţa pentru acoperişurile foarte înalte şi pentru abundenţa turnurilor şi pinaclelor.

Sculptura

În sculptură materialul preferat continuă să ramina lemnul, pe care artistii il coloreaza si il acopera cu foita aurita, indeosebi in cazul altarelor religioase.Adeseori, sculpturile acompaniaza panourile pictate ale altarelor.

Arta românească în secolele XIX, XX ne dezvăluie transformările apărute în:

arhitectură,

pictură

sculptură, datorită diverselor curente occidentale ce aduceau aerul modernist şi în România.

Ca şi în ţările din sud-estul Europei, pe teritoriul României la sfârşitul secolului al XVIII-lea, se resimte influenţa culturii bizantine. Îndeosebi în Moldova, şi Ţara Românească, această cultură se dezvoltă mai rapid. Spre deosebire de cele două ţări româneşti, în Transilvania sunt prezente influenţe ale curentelor artistice provenite din zona Europei centrale. Pe teritoriul României, multă vreme au coexistat elementele orientale şi occidentale, dînd artei româneşti o imagine pitorească. România face legături directe şi cu ţări precum Franţa şi Italia unde tinerii merg să studieze.

Arhitectura

Eclectismul

Numeroşi arhitecţi francezi, formaţi în spiritul eclectismului au realizat în Bucureşti un număr mare de construcţii, ce aveau un aer parizian, de aici provenind şi supranumele lui de „micul Paris”. Exemple de arhitectură eclectică pot fi: Palatul Băncii Naţionale, 1885 (arhitect C. Bernard şi A. Galleron), Atheneul Român, 1888 (arhitect A. Galleron), Casa de Economii şi Consemnaţiuni, 1900, (arhitect Paul Gottereau), toate din Bucureşti.

Linia naţională

La sfârşitul secolului XIX, în paralel cu arhitectura eclectică, se afirmă şi arhitectura veche românească, valorificându-se tradiţiile arhitecturale româneşti. În arhitectura veche românească, se pune accent pe orientarea romantică care presupune preluarea stilistică din arhitectura gotică. Exemple elocvente sunt: Casa Filipescu din Bucureşti, reprezentînd cel mai tipic monument de inspiraţie romantică de la noi, Castelul Peleş, din Sinaia, 1880, (arhitecţi Doderer şi Schultz), Palatul Administrativ din Iaşi, 1925 (arhitecţi I. D. Berindei).

Castelul Peleş (1873-1914)

Ion Mincu

Linia naţională a fost iniţiată de Ion Mincu, aceasta fiind numită şi stil neo-românesc. Ion Mincu, îmbină în mod armonios, elemente din arhitectura noastră medievală, punând accent pe pridvorul cu arcade sau arcaturile în acoladă, elemente ce pot fi observate la Casa Lahovary (1886), Bufetul de la Şosea (1892) sau Şcoala Centrală de fete (1890), toate fiind construite în Bucureşti

Un alt arhitect român, Petre Antonescu va continua stilul lui Ion Mincu. Acesta a creat clădirea primăriei din Bucureşti sau Palatul Administrativ din Craiova. Stilul lui I. Mincu este preluat de o serie de arhitecţi care pun în valoare elementele ornamentale din stilul brâncovenesc, aceştia fiind: Grigore şi Cristofi Cerchez, Nicolae Ghica–Budeşti sau I. Socolescu. Arhitectura românească din 1900 (sau Arta 1900), are influenţe provenite din mai multe curente de la începutul secolului XX, dar şi din stilul neoromânesc. Construcţii ce aparţin acestui stilului specific aniilor 1900 se pot găsi în Transilvania, având influenţe ale secesionismului vienez, exemple putând fii: Palatul Culturii din Târgu Mureş terminat în 1913 (de arhitecţii Jacab Dezso şi Marcel Komor). Curentul Art Nouveau francez, va fi mai prezent în fostul regat, unde putem întâlni ce exemple Hotelul Athenée Palace şi Casinoul din Constanţa

Bernardazzi a lucrat la amenajarea Chişinăului, ocupându-se de trasarea şi pavarea străzilor, în anii 1850-60 a proiectat şi a construit coducta orăşenească de apă. A participat la amenajarea parcului orăşenesc (azi, Parcul ,,Stefan cel Mare”). Bernardazzi a avut circa 30 de proiecte în Chişinău:

Clădirea Primăriei

Primăria Chişinău pe o marcă poştală din Republica Moldova

Clădirea gimnaziului de fete ,,Principesa N. Dadiani”

Clădirea şcolii luterane

Clădirea capelei gimnaziului de fete

Clădirea clubului nobiliar

Turnul de pompieri

Clădirea judecătoriei

Biserica Sf. Pantelimon