Primul război mondial 1914 - 1918

Introducere

Istoria omenirii cunoaşte sute de războaie mici şi mari - dintre state, civile, coloniale, rebeliuni, acţiuni teroriste şi poliţieneşti de amploare. Popoarele lumii n-au putut evita războaiele nici în secolul al XX-lea.

Şi la începutul acestui secol, Europa rămînea centrul politicii mondiale, în această parte a lumii se aflau mari imperii - rus, englez, francez, austro-ungar, german, ale căror ambiţii au provocat conflicte ce au evoluat spre marele război (aşa a fost numit primul război mondial). Interesele coloniale ale germanilor în Africa s-au ciocnit cu cele ale francezilor („criza marocană"). în 1911, Italia începe operaţii militare împotriva Imperiului Otoman, care slăbise mult, pentru cucerirea Libiei.

Evenimente premergătoare

Cele mai acute probleme existau în Balcani. Controlul Imperiului Otoman asupra popoarelor din Balcani s-a diminuat semnificativ. Istanbulul stăpînea formal Bosnia şi Herţegovina, aici însă staţionau trupele austriece. În 1908, în Imperiul Otoman vin la putere „junii turci" (ofiţeri din armată), dornici să înfăptuiască anumite reforme. Conducerea Austro-Ungariei, considerînd că politica , „junilor turci" va întări poziţia otomanilor în Bosnia şi Herţegovina, a ocupat aceste teritorii. Serbia a protestat împotriva acestui act anexionist.

Evenimente premergătoare

În octombrie 1912, cînd Imperiul Otoman lupta pentru păstrarea Libiei, statele balcanice i-au declarat război. În mai 1913, turcii au fost nevoiţi să părăsească Europa, cu excepţia teritoriilor din jurul Istanbulului şi al Dardanelelor. Marile puteri n-au intervenit în acest război, propunînd un plan de reglementare paşnică a litigiilor. Bulgarii, fiind nemulţumiţi de rezultatele războiului, au atacat forţele turce şi pe cele greceşti staţionate în Macedonia. Atunci România a intervenit în sprijinul Turciei. Bulgaria a fost obligată să înceteze operaţiile militare.

Succesele Serbiei au activizat mişcările naţionaliste atît în interiorul acestei ţări, cît şi în sînul populaţiilor slave din Bosnia şi Herţegovina.

Evenimente premergătoare

Comandamentul militar austro-ungar a planificat pentru luna iulie 1914 manevre la hotarul cu Serbia. În aceeaşi lună, la Sarajevo, oraşul principal al Bosniei, a venit prinţul moştenitor al tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand de Habsburg. Sîrbii au considerat manevrele militare şi vizita prinţului moştenitor la Sarajevo ca provocări din partea austro-ungarilor.

Pe data de 28 iunie 1914, studentul sîrb bosniac Gavrilo Princip l-a asasinat pe F. Ferdinand şi pe soţia acestuia. Foarte curînd, s-a constatat că actul terorist a fost o acţiune premeditată. După 28 iunie, conform opiniei generale din Austro-Ungaria, Serbia era considerată vinovată de asasinat şi trebuia pedepsită.