Protocolul de la Kyoto

Reafirmându-și hotararea de a continua și de a-și întări eforturile depuse în vederea reducerii emisiilor de gaze cu ef. de sera, P. conv, în cea de-a 30 sesiune (CPO3) a hotarat la 11 dec 1997 adoptarea acestui Protocol de la Kyoto.

-a intrat in vigoare la 16 feb 2005 , iar în prezent din cele 195 de părți ale Convenției Cadru a Natiunilor Unite Asupra Schimbărilor Climatice, doar 192 au ratificat Protoc.

Ca și în cadrul conv, prin Prot de la Kyoto, părțile și-au asumat responsabilitate și angajamente comune, însă diferențiate în funcție de situația fiecareia. In acest sens, Protoc vine suplimentar cu 2 anexe, in anexa I, fiind incluse statele dezvoltate si puternic industrializate, in anexa II statele membre in curs de tranziție.

Prot de la Kyoto->ratificat de Romanaia> Lg 3/2001 prin care se întărește obligația părților de a-și reduce emisiile antropice de gaze cu efecte de seră, cu cel putin 5% sub nivelul calculat pentru productia anului 1900 până în perioada 2008-2012.

Acest protocol constituie unul dintre cele mai importante documente internaționale consacrate realizarii obiectivelor privind reducerea efectului de seră și care a generat o strategie numită Strategia Post Kyoto.

Elementele cheie ale stategiei au fost:

- Consistența+eficiența operațională (strategia să fie aptă să conducă la atingerea min de reducere a emisiilor asumat in t-fixat)

- Eficiență financiară (costurile pe termen mediu și lung să nu fie excesive si mai mult, să existe si beneficii colaterale)

- Acceptul politic al tuturor statelor membre (deoarece aplicarea acestei strategii are efecte mai severe în unele sectoare de activitate în zone ale UE)

- Adaptabilizare (strategia trebuie să prevadă și răspunsul la eventualele modificări ce pot surveni în aplicarea ei)

- Universalitate (strategia trebuie să cuprindă instrumente utilizabile în toate sectoarele econ. vizate)

În scopul limitării cantitative și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, părțile Protocolului si-au asumat angajamente suplimentare în ceea ce privește elaborarea si implementarea unor politici de mărire a eficientei energetice in sectoarele semnificative ale economiei nationale si de promovare a unor forme durabile de agricultura, precum si cercetarea, promovarea, valorificarea si folosirea crescanda a formelor noi de energie regenerabila, a tehnologiilor de retinere a CO2, dar si a tehnologiilor noi avansate favorabil protectiei mediului.

Prima perioadă de limitare cantitativă și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră a fost perioada 2008-2012.

In decembrie 2012 s-a adoptat în Doha , Quatar Amendament Doha la Protoc de la Kyoto. Prin acest amendament partile au stabilit o a 2-a perioada de angajamente cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ce va avea loc in intervalul 2013-2020, perioada in care partile se vor obliga să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 18% față de perioada anului 1900. Cu această ocazie a amendamentului s-a revizuit și lista gazelor cu efect de seră.