Analiza strategică a unei organizații

I.Scurt istoric

Revista INFORMAŢIA este un săptămânal economic cu o arie de acoperire naţională, lider pe piaţa publicaţiilor economice. Publicaţia reprezintă varianta românească a revistei The Wall Street Journal, una dintre cele mai importante publicaţii economice din USA.Revista acţionează pe piaţa presei scrise, mai exact a presei economice. Consumatorii finali sunt cititorii şi clienţii de publicitate.

Ea a fost constituită în luna decembrie 1992, la puţin timp dupa căderea comunismului o dată cu sosirea în România a binecunoscutului trust de presă american ATARAXIS. Managementul cât şi acţionariatul trustului au decis să intre şi pe piaţa din România în urma analizelor de piaţă şi a rezultatelor bune obţinute în ţarile vecine precum si a concurenţei minimale existente.

Datorită aşa zisului “monopol” în domeniul publicaţiilor economice pe care revista INFORMAŢIA l-a deţinut o bună perioadă de timp, managementul organizaţiei a pornit relaţia cu clienţii săi de pe “picior de forţă”, dezvoltând deficienţe serioase în comunicarea cu aceştia, cât şi în cadrul departamenetelor din mediul intern.

Revista INFORMAŢIA este relansată în 2000 şi 2004 sub un nou, modern şi îndrăzneţ concept grafic. INFORMAŢIA se adresează unui segment de piaţă tânăr şi dinamic, folosind un limbaj accesibil şi a dezvoltat servicii destinate:

• pieţei de mass media (informaţie la zi din toate domeniile de interes din societatea şi economia românească, sinteze, analize şi previziuni pe aceste domenii, agende detaliate ale evenimentelor din actualitate)

• organizaţiilor comerciale (informaţie la zi de interes general sau informaţie din diverse industrii, produse de cercetare şi analiză)

• instituţiilor publice (informaţie la zi de interes general, sinteze, analize şi previziuni sau produse specializate).

II.Analiza situaţiei

A.Mediul extern general

• Globalizare

România se află într-un proces rapid de modernizare şi dezvoltare determinat de integrarea în structurile economice şi instituţionale ale Uniunii Europene precum şi de implicarea tot mai mult în fluxurile economice şi in competiţia globală. Aceste procese necesita investiţii importante (în proiecte de infrastructură, reformă instituţională şi administrativă, dezvoltarea mediului de afaceri, a tehnologiilor moderne şi a resurselor umane) şi adoptarea de politici, mecanisme şi instrumente moderne, adaptate la specificul economiei româneşti, dar acceptate pe plan european şi internaţional.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România va beneficia de un nivel important al Fondurilor Structurale şi de Coeziune (circa 4% din PIB-ul României, pentru perioada 2007-2013), care se va acorda bazat pe nivelul de unităţi teritoriale NUTS II (8 regiuni de dezvoltare în cazul României), pentru care structurile administrative constituite până în prezent au o capacitate foarte limitată, ceea ce poate reprezenta un obstacol important în programarea, gestionarea şi derularea fondurilor comunitare.

În perioada pre-aderare, politica de atragere a investiţiilor a reprezentat o prioritate pentru Guvernul României, şi o componentă importantă a politicii de dezvoltare economică, fundamentată prin Programul de Guvernare 2005-2008. Prin acest document, Guvernul şi-a asumat „respectarea înţelegerilor internaţionale în condiţiile susţinerii credibilităţii şi încrederii în mediul de afaceri românesc”, iar creşterea volumului de investiţii străine în România s-a realizat printr-un „climat investiţional predictibil”.

• Demografie

Structura populaţiei ţării se schimbă neîncetat, influenţată de creşterea speranţei de viaţă şi a migraţiei externe, dar şi de natalitatea scăzută. Dacă în prezent populaţia este alcătuită din 6 milioane de pensionari, 5 milioane de copii şi tineri şi 10,5 milioane de adulţi, tabloul va fi complet diferit peste 50 de ani. În condiţiile în care fertilitatea se menţine la nivelul de acum, în timp ce numărul vârstnicilor continuă să crească, populaţia României va ajunge în 2050 la 16 milioane. Mai mult de jumătate vor avea peste 60 de ani, vor fi mai puţini adulţi şi mai puţini copii. Numărul adulţilor activi va fi atât de mic încât raportul de dependenţă va fi de unu la nouă. Aceasta înseamnă că un adult va plăti pentru pensiile, alocaţiile şi serviciile de sănătate şi de educaţie pentru nouă persoane. Scăderea numărului populaţiei a continuat şi în 2006, înscriindu-se în tendinţa ultimilor ani. Natalitatea s-a situat sub nivelul mortalităţii şi a avut drept consecinţă un spor natural negativ al populaţiei.Sporul natural negativ în luna noiembrie 2006 a fost de -3,9 mii persoane faţă de -4,6 mii persoane în luna noiembrie 2005; rata sporului natural a fost de -2,2 persoane la 1000 locuitori (-2,6‰ în luna noiembrie 2005).