Funcțiile Managementului

Managementul se prezintă ca un proces complex în care omul, în poziţia de manager institutional, tinde să dea directive, ordine şi să controleze diferitele instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale în vederea realizării anumitor scopuri şi obiective, îndeplinirea cărora vizează binele societăţii în ansamblu.

Esenţa managementului o reprezintă funcţiile sau atributele. Cunoasterea şi întelegerea funcţiilor managementului în mod aprofundat constituie o premisă majoră pentru descifrarea conţinutului ştiinţei şi practicii riguroase a managementului pentru însusirea şi utilizarea eficientă a sistemelor, metodelor, tehnicilor, procedurilor şi modalităţilor care-i sunt proprii.

Funcţia de organizare desemnează ansamblul proceselor de management prin intermediul cărora se stabilesc şi delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală şi componentele lor (mişcări, timpi, operaţii, lucrări, sarcini etc), precum şi gruparea acestora pe posturi, formaţii de muncă, compartimente şi atribuirea lor personalului corespunzător anumitor criterii manageriale, economice, tehnice şi sociale, în vederea realizării în cat mai bune condiţii a obiectivelor previzionate.

Funcţia de organizare reprezintă componenta cea mai complexă a managementului. Aportul său se manifestă în cea ce priveşte realizarea obiectivelor rezultate ca urmare a manifestării funcţiei de previziune. Mai mult, are menirea să indice “cum să facă” unitatea economică pentru a atinge obiectivele prestabilite. Prin exercitarea de către manager a acestei funcţii elementele sistemului – unitatea economică – sunt corelate într-un ansamblu coerent şi determinate să acţioneze ca un mecanism unitar, în vederea realizării obiectivelor propuse. Pentru a înţelege structura unei organizaţii, precum şi acţiunile şi deciziile manageriale care o creează este necesar să fie luate în consideraţie patru elemente care o definesc:

- specificaţiile postului;

- principiile departamentării;

- ponderea ierarhică (aria de control);

- delegarea de autoritate.

Elementele de bază ale oricărei structuri organizatorice în cadrul firmei sunt reprezentate de funcţii deţinute de oameni. Felul în care angajaţii îşi îndeplinesc sarcinile, precum şi cerinţele pe care trebuie sã le satisfacă sunt consecinţe ale deciziilor şi acţiunilor manageriale.

Prin tehnici de analiză a postului, managerii pot să determine specificul şi relaţiile dintre funcţii. Aceste elemente combinate cu factori de mediu şi caracteristici individuale crează condiţiile determinante pentru obţinerea performanţei profesionale. În unele circumstanţe, diverse funcţii ale indivizilor sunt creionate de manageri în efortul lor continuu de a îmbunătăţii performanţele companiei. Trebuie făcută precizarea că procesul de management nu înseamnã patru-cinci funcţii separate ca activităţi izolate. În realitate ele nu se desfăşoară decât cel mult la înfiinţarea unei organizaţii. De regulă, există o multitudine de combinaţii în desfăşurarea lor.

Concepută pentru a putea oferi forma concretă de desfaşurare a funcţiilor firmei, organizarea este remarcabilă prin caracterul ei concret.

Partea vizibilă a organizării are un caracter formal şi arată cum sunt repartizaţi oamenii pe posturi, cum sunt grupate posturile în compartimente, birouri, servicii, secţii şi asa mai departe, plasate într-o verticală a ierarhiilor sau o orizontala a cooperărilor. Aspectul formal al organizării se explică prin ordonarea componentelor structurale cu ajutorul unor norme, reglementări şi documente care emană sub forma unor decizii manageriale de la nivelul superior al organizaţiei.

Partea nevăzută a organizarii are un caracter informal şi arată cum se grupează oamenii în cadrul structurilor formale, ca urmare a relaţiilor spontane şi flexibile care se realizează între ei în procesul muncii.

Din cele arătate anterior se poate desprinde în mod evident faptul că organizarea are două componente majore: procesele de muncă şi structurile de organizare. Corespunzător cestor componente, organizarea îmbracă două forme principale: orgnizarea procesuală şi organizarea structurală.

Organizarea procesuală se concretizează în definirea fiecarui post de lucru, în elaborarea fişei postului precum şi în elaborarea instrucţiunilor de lucru specifice fiecărui post.

Organizarea structurală asigură modelarea organizării procesuale corespunzător necesităţilor şi posibilităţilor fiecărei firme.

Deci, funcţia de organizare răspunde la întrebările: „cine” şi „cum” contribuie la realizarea obiectivelor firmei? Răspunsul îl constituie combinarea nemijlocită a resurselor umane şi în mod indirect, materiale informaţionale şi financiare la nivelul locurilor de muncă, compartimentelor şi firmei în ansamblul sau.

În cadrul organizării delimităm două subdiviziuni principale:

a) Mai întai organizarea de ansamblu a societăţii comerciale sau regiei autonome concretizate în stabilirea structurii organizatorice şi a sistemului informaţional.