Structura organizatorică - studiu de caz Hotel Tolea

INTRODUCERE

Prin structură organizatorică se înţelege ansamblul persoanelor cu funcţii de conducere si a compartimentelor de muncă tehnice, economice şi administrative, modul cum sunt acestea constituite şi grupate precum şi legăturile ce se stabilesc între ele în vederea funcţionării normale a întreprinderii. Pentru împărţirea unei organizaţii în grupuri sau unităţi de muncă, trebuie să se ţină cont de faptul că este importantă gruparea oamenilor în aşa fel încât să fie asigurate comunicarea, coordonarea şi cooperarea dintre oameni şi împărtăşirea unor obiective şi resurse comune.Îndeplinirea de către o întreprindere a obiectivelor stabilite în condiţii cât mai eficiente necesită în primul rând o conducere cât mai competentă şi un cadru organizatoric raţional care se realizează prin elaborarea structurii sale organizatorice.Structura organizatorică trebuie efectuată în vederea asigurării cadrului organizatoric pentru atingerea obiectivelor întreprinderii în condiţii cât mai eficiente, cu mai multă uşurinţă. A concepe o structură organizatorică eficace nu este o activitate managerială simplă. Pentru a face ca structurile organizatorice să corespundă situaţiilor concrete sunt de rezolvat multe probleme, incluzând atât definirea genurilor de posturi ce trebuie acoperite, cât şi găsirea oamenilor potriviţi să facă acest lucru. Modul de selectare a personalului este stabilit de către conducerea întreprinderii care hotărăşte metodele prin care îşi va alege angajaţii. Sistemul organizaţional trebuie să realizeze obiectivele stabilite în condiţiile minimizării costului economic şi social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale şi de grup. Funcţionalitatea structurii organizatorice este condiţionată atât de factori endogeni cât şi de factori exogeni firmei, analiza acestora constituind o rezervă nelimitată în creşterea eficienţei managementului firmei. În categoria factorilor endogeni se situează de regulă cei 4 P, şi anume: produsul, preţul, plasarea şi promovarea. În categoria factorilor exogeni se situează acei factori asupra cărora firma poate exercita un control mai redus şi care sunt caracterizaţi prin eterogenitate;între aceşti factori putem include:cererea de produse, practicile comerciale, concurenţa,conjunctura, cultura, tehnologia, legislaţia etc

CAPITOLUL I

NOTIUNI TEORETICE DESPRE STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII

Structura întreprinderii , componenta a structurii generale a firmei, reflecta “anatomia întreprinderii”; modul de concepere, detaliere si implementare a acesteia influenteaza nemijlocit activitatile impuse de realizarea obiectivelor întreprinderii.

Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice (directii, compartimente) si relatiile acestora orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale întreprinderii.

Partile componente ale unei structuri organizatorice sunt :

1) Varful strategic- este o component esentiala a structurii organizatorice ce cuprinde managerii de la nivelul ierarhic superior:presedintele, directorul general, cnsiliul de administratie si comitetul de directive.

2) Centru operational- este compus din membrii organizatiei- operatorii- a caror munca este direct legata de producerea si comerializarea bunurilor si serviciilor.

3) Linia ierarhica este formata din cadre situate intre varful strategic si centrul operational si care asigura legatura dintre acestia.

4) Tehnostructura cuprinde analişti care acţionează asupra muncii altora fără însă a interveni direct pe fluxul de producţie.

5) Suportul logistic – este vorba de persoane care fac parte din compartimente specializate dincolo de fluxul de muncă şi care au sarcina de a furniza servicii indirecte.

Linia ierarhica

In anslamblul ei structura organzatorica are doua mari parti:

• Structura functionala (de conducere)

• Structura operationala (de productie, conceptie)