Cauzele Decalajelor Economice

Subdezvoltarea a fost şi este cunoscută ca etapă a evoluției multor economii naționale. Subdezvoltarea se înfăţisează azi ca o realitate dramatică, extinsă în multe zone ale lumii. Datorită efectelor pe care le provoacă, ea a devenit una din problemele dominante ale lumii. În momentul actual, subdezvoltarea are o deschidere planetară, prin faptul ca marea majoritate a populației globului trăiește în acest perimetru.

Este un fenomen complex, iar prin amploarea şi consecinţele sale, una din problemele globale ale omenirii.Caracter economic,politic - social,cultural.Termeni: ţări rămase în urmă economic, ţări subdezvoltate, ţări sărace, ţări în curs de dezvoltare, ţări neindustrializate,lumea a treia.

Noţiunea de subdezvoltare s-a născut din comparaţie şi este comparaţie prin natura sa,ea desemnează ceea ce anumite societăţi nu sunt (dezvoltate) şi nu ceea ce sunt. Un ansamblu de fenomene complexe şi interdependente, care se traduc prin inegalităţi flagrante de bogăţie şi mizerie, prin stagnare, printr-o întârziere relativă faţă de alte ţări, prin potenţialul de producţie care nu progresează atât cât ar fi posibil, printr-¬o dependenţă economică, culturală şi tehnologică.Subdezvoltarea reprezintă o mare problemă pentru comunitatea internațională care devine tot mai conștientă de legatura care există între lichidarea acestui fenomen și a dezvoltării economice a tuturor statelor,a economiei mondiale în ansamblul ei.Rămânerea în urmă din punct de vedere economic a unui mare număr de țări este,efectul unui factor de ordin extern-regimul colonial.

Multe dintre popoarele astăzi subdezvoltate cunoșteau,în momentul pierderii independenței,un grad de civilizației superior pentru epoca respectivă(incașii,aztecii,indienii etc.).Metropolele capitaliste au distrus însă complet sau în mare parte aceste civilizații formate de-a lungul veacurilor,întrerupând cursul normal al evoluției lor.Structurile autohtone au fost înlocuite prin altele convenabile intereselor puterilor coloniale-structurile subdezvoltării.Trebuie remarcat fapul că subdezvoltarea economică nu reprezintă un fenomen omogen care să se manifeste identic în toate părțile lumii.Efectele factorului extern asupra unor relații de producție seculare au fost diferite,în raport cu circumstanțele locale,cu intensitatea și formele penetrației capitaliste,în consecință,gradul de subdezvoltare este diferit de la o regiune la alta.Într-o economie dualistă,gradul de subdezvoltare va fi determinat de importanța relativă a sectorului rămas în urmă(tradițional) în totalul produsului intern brut.

Conceptul subdezvoltării trebuie să includă precizări care se referă la criza de structură a economiei mondiale, în care s-au cronicizat următoarele aspecte negative:

1. mizeria materială a celei mai mari mase a locuitorilor;

2. condiţii sărace şi limitate de viaţă;

3. un nivel de instruire redus, cu o asistenţă socială insuficientă;

4. resurse de dezvoltare extrem de puţine, iar unde sunt se folosesc neeficient;

5. structuri de producţie înapoiate, învechite;

6.stucturi social-politice instabile. De asemenea, el trebuie să cuprindă şi voinţa concretă a organismelor internaţionale, în planul relaţiilor economice, cu măsurile destinate eliminării discriminărilor ce au apărut între statele bogate şi cele sărace.

Astăzi,subdezvoltarea afectează întreaga economie mondială.Ea determină dereglarea piețelor internaționale,conduce la dezechilibre și instabilitate pe plan mondial.

O trăsătură a economiei mondiale contemporane continuă să fie starea de dependență a Sudului subdezvoltat față de Nordul dezvoltat.Această dependență se manifestă îndeosebi pe plan financiar,alimentar și teologic.Dar,Nordul,la rândul lui,este și el dependent de sud.Așa cum a demonstrat realitatea,minimalizarea proporțiilor acestei dependențe a generat grave dezechilibre în economia țărilor dezvoltate.Fapt este că,acestea din urmă depind ,în majoritatea lor,de țările în dezvoltare în privința resurselor de energie și de materii prime,iar unele dintre ele(Japonia,Belgia,Olanda,Elveția etc.),sunt extrem de vulnerabile pe acest plan .O primă trezire la realitate a avut loc în anii `70,în condițiile instaurării embargo-ului petrolier împotriva unor țări occidentale.

Privind lucrurile în perspectivă,trebuie spus că,dacă dependențele Sudului,de ordin tehnologic,alimentar sau financiar,sunt,obiectiv,limitate în timp,în raport cu ritmul dezvoltării sale economice,cele ale Nordului,determinate de nevoia de materii prime naturale,au,mai mult sau mai puțin,un caracter permanent.

-Tipologia ţărilor în curs de dezvoltare, criterii şi indici

La începutul deceniului trecut ,în 1981,ponderea țărilor în dezvoltare în importurile mondiale reprezenta peste 25%.În același an,ponderea acestui grup de țări în exporturile totale ale primelor două țări capitaliste dezvoltate SUA și Japonia era de respectiv,37% și 45%,adică destul de ridicată.În prezent,după cum se menționează într-un studiu GATT,economia mondială este din nou amenințată de asfixia de care a suferit în ultimii ani.Evitarea acestei perspective sumbre va depinde și de măsura în care vor fi luate în considerație toate laturile interdependenței Nord-Sud.

Aceste ţări formează o grupare specifică, caracterizate prin trăsături comune, prin rol şi loc specifice în economia mondială contemporană. Analiza se face comparând nivelul de dezvoltare economico-socială a statului, locul şi rolul lor în cadrul comunităţii internaţionale, participarea lor la progresul material şi distribuţia rezultatelor lui.

Țările „ lumii a treia”,cu potențialul lor demografic uriaș,aflate într-un proces de construcție economică ce se va etala pe mulți ani de aici înainte,constituie cea mai importantă rezervă de expansiune a pieței mondiale pe termen lung,cu atât mai mult cu cât,încă de pe acum ,multe piețe occidentale dau semne,în anumite privințe,de saturație.Se poate spune,prin urmare,că subdezvoltarea este principalul obstacol în calea creșterii schimburilor economice internaționale.

Relansarea economiei mondiale,a economiei țărilor occidentale este condiționată,în bună parte și de prețurile plătite pentru importurile efectuate din țările în dezvoltare dar,aceste prețuri sunt stâns legate de costurile de producție din țările exportatoare direct influențate de starea lor de subdezvoltare.Iată de ce,nivelul productivității muncii caracteristic țărilor în dezvoltare,nu poate fi indiferent comunității internaționale.Economia mondială este un sistem care nu se poate dezvolta decât într-o stare de echilibru. Subdezvoltarea este incompatibilă cu cerințele unei dezvoltări echilibrate la scară mondo-economică.

În perioada postbelică a devenit evident faptul că,sub impulsul revoluției stiințifico-tehnice,al adâncirii fără precedent a diviziunii mondiale a muncii,interdependențele s-au accentuat într-o asemenea măsură,încât creșterea oricărei dintre părțile componente ale economiei mondiale depinde de celelalte,în aceste condiții, o creștere deformată sau o stagnare a unei părți amenință nu numai partea respectivă,ci și întregul ansamblu.Ca urmare,obiectivul privind lichidarea subdezvoltării este general,aparține întregii comunități internaționale.

Datele menționate permit să se constate proporțiile îngrijorătoare ale rămânerii în urmă a unei țări în dezvoltare(Mexicul)care se află,totuși,la un nivel de industrializare relativ avansat.Mult mai gravă este situația țărilor de la „periferia periferiei”:în Etiopia,de pildă,în 1983,reveneau,la un medic,peste 72.500 de locuitori,iar în țări ca Bangladesh,Ciad,Rwanda etc.,0.1 posturi telefonice la o sută de locuitori.

Un factor agravant al decalajelor „Nord-Sud” îl reprezintă criza economică mondială,care a afectat într-o măsură mult mai mare țările în dezvoltare,într-un raport al ECOSOC privind starea economiei mondiale,dat publicității în 1985,se arată că,pentru marea majoritate a acestor țări,prima jumatate a deceniului trecut a reprezentat cea mai dificilă perioadă de după criza economică din anii `30.În anul 1984,rata creșterii economice în jumătate din țările în curs de dezvoltare a fost atât de scăzută,încât venitul lor pe locuitor s-a redus în mod absolute sau s-a situat la nivelul minim atins anterior.La rândul său ,raportul asupra comerțului și dezvoltării pe 1985,avertiza că,în cazul menținerii tendințelor negative(inflația,șomajul,creșterea excesivă a dobânzilor,protecționismul comercial etc.),cel de-al treilea deceniu al dezvoltării va deveni un deceniu pierdut pentru țările sărace,ceea ce s-a și întâmplat.