Cercetări privind ideile sociale specifice României - Poluare din România

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materialele care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor.

Poluarea atmosferică are consecințe grave asupra sănătății oamenilor. Multe state UE sunt contaminane, iar oamenii respiră un aer greu și plin de substanțe care afectează sistemul imunitar.

Poluarea atmosferică apare atunci când anumite gaze, particule de praf și fum sunt eliberate în atmosferă, care devine astfel nocivă pentru populație, pentru infrastructură și pentru mediul înconjurător. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică poluarea aerului ca fiind cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Europa. În UE, poluarea aerului cauzează în medie peste 1 000 de decese premature pe zi, un număr de peste zece ori mai mare decât numărul de decese cauzate de accidente rutiere.

Cererea de apă potabilă este în creștere continuă odată cu creșterea populației globului. Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare și surse subterane a crescut de 4 ori.

Din cauza poluării mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe state au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului înconjurător. Un exemplu este dat de legea din SUA, numită ”Legea pentru Aer curat”, care impunea reducerea semnificativă a unor tipuri de poluare a aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf.

Înțelegerile internaționale au jucat și joacă un rol foarte important în reducerea poluării globale. Protocolul de la Montreal cu privire la substanțele care distrug Stratul de Ozon(1987) a fixat date internaționale până la care să fie reduse emisiile de substanțe chimice, cum ar fi CFC, despre care se stie că distruge stratul de ozon.

Din anul 1992 reprezentanții a mai mult de 160 de țări s-au întâlnit în mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substanțe poluante care produc efectul de seră.

Potrivit AEM, în 2015, aproximativ un sfert din populația Europei care locuiește în zone urbane era expusă la niveluri ale poluanților atmosferici care depășesc unele dintre standardele UE de calitate a aerului și până la 96 % din cetățenii UE care locuiesc în zone urbane erau expuși la niveluri ale poluanților atmosferici considerate de către OMS ca fiind nocive pentru sănătate.

Poluarea atmosferică tinde să afecteze locuitorii din orașe într-o măsură mai mare decât pe locuitorii din zonele rurale deoarece, din cauza densității populației din orașe, cantitatea de poluanți atmosferici eliberați este mai mare (de exemplu, din transportul rutier) și deoarece dispersia se produce mai greu în orașe decât în mediul rural.

Potrivit OMS, afecțiunile cardiace și accidentele vasculare cerebrale sunt cauza a 80 % din totalul deceselor premature provocate de poluarea atmosferică. Acestea sunt urmate de afecțiunile pulmonare, printre care cancerul, și de alte boli. Potrivit studiile, România se afla pe locul 7 în ceea ce privește poluarea, iar pe primul loc de afla Italia, urmată de Polonia.