Evoluția conceptului de marketing

Evolutia conceptului de « mixul de marketing »

Evolutia marketingului in economia mondiala

În privinta aparitiei marketingului, unii autori fac trimitere la negustorii Greciei Antice, care cântau în piata calitatile marfurilor pe care le ofereau spre vânzare, vazând în aceasta una din primele forme de publicitate, componenta importanta a marketingului.

În realitate, se poate vorbi despre marketing ca activitate de sine statatoare doar în momentul în care sunt întrunite elementele amintite în definitie: sa fie un proces (ceea ce presupune o activitate formala, sistematica si fundamentata stiintific), care utilizeaza ca instrumente de interventie asupra pietei componentele mixului de marketing (combinatia produs  pret  distributie  promovare), situatie care se regaseste mult mai târziu, atunci când conditiile socio-economice reclama o astfel de abordare, iar nivelul de dezvoltare a teoriei si practicii conducerii economice o permit.

Chiar daca activitati sporadice de marketing s-au desfasurat cu mai multa vreme în urma, marketingul, ca mod de gândire, activitate practica si stiinta economica, a aparut la începutul secolului al XX-lea, în Statele Unite ale Americii.

Pe parcursul secolului al XX-lea, marketingul a strabatut mai multe etape în dezvoltarea sa. Desigur, evolutia sa istorica poate fi cel mai bine urmarita în tara de origine, S.U.A., dar, interesant este faptul ca etapele pe care marketingul le-a parcurs aici se regasesc, cu un decalaj temporal mai mare sau mai mic, în multe alte tari, unde a patruns ulterior.

Etapele parcurse de optica si practica marketingului sunt, dupa opinia majoritatii specialistilor, în numar de patru:

a) Perioada anilor 1900-1930: Etapa orientarii spre productie

b) Perioada anilor 1930-1950: Etapa orientarii spre vânzari

c)Perioada anilor 1950-1975: Etapa orientarii spre conceptul modern de marketing

d) Perioada de dupa 1975: este o perioada bogata în evolutii ale conceptelor de marketing si, data fiind si apropierea în timp, este prematur sa se catalogheze într-o singura directie

Etapa orientarii spre productie se caracterizeaza prin existenta unei cereri nesatisfacute. Principala preocupare a întreprinderii, în aceste conditii, era aceea de a produce cantitati cât mai mari de marfuri, mizând pe faptul ca acestea îsi vor gasi cumparatorii. Rolul marketingului era unul marginal, marea majoritate a întreprinderilor neîmbratisând conceptia de marketing. Acele întreprinderi care desfasurau activitati de marketing, vedeau în acestea o posibilitate de a-si mari cantitatile de produse vândute, în vederea maximizarii profitului. La nivelul întreprinderii, marketingul juca un rol cel mult secundar, accentul fiind pus pe inovatia tehnologica si pe organizarea muncii.

Lunga perioada de recesiune a însemnat o scadere dramatica a puterii de cumparare si a pus sub semnul întrebarii modul de gândi si de a organiza afacerile. Raportul cerere  oferta s-a inversat. Productia devenise mai mare decât cererea. Oamenii de afaceri si-au dat seama ca nu este suficient sa produci bunuri multe si ieftine. Trebuie sa le si vinzi. În aceste conditii, vânzarea produselor realizate a devenit principala problema a întreprinderilor americane. Este etapa orientarii spre vânzari. Aparitia magazinelor cu mari suprafete comerciale, dar si zecile de mii de comis-voiajori care strabateau tara în lung si în lat, sunt imagini sugestive pentru acea perioada. Marketingul era vazut ca un instrument de impulsionare a vânzarilor. A avea vânzatori buni si a face o promovare corespunzatoare produselor erau principalele contributii pe care le putea aduce marketingul la sporirea profitului unei întreprinderi.

În evolutia marketingului, prima jumatate a secolului al XX-lea este considerata perioada vechiului concept de marketing, conform caruia principala sarcina a unei întreprinderi este aceea de a realiza o productie cât mai mare, de o calitate si la un pret acceptabile, iar rolul marketingului era acela de a depune toate eforturile spre a vinde aceste produse, deja existente. Marketingul intervenea în faza de distributie, dupa ce produsul fusese deja realizat.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, apare si se raspândeste rapid noul concept de marketing. În conformitate cu acesta, rolul marketingului nu este acela de a vinde produse deja realizate, ci de a cunoaste nevoile si dorintele consumatorilor potentiali, pentru a realiza produse care sa corespunda acestora. Accentul se deplaseaza de la distributie si promovare spre cercetarea de marketing si implementare rezultatelor acesteia în productie. Marketingul intervine, în principal, înainte ca produsul sa fie realizat, activitatea productiva urmând a se orienta în functie de cerintele clientilor.

Aceasta etapa este cunoscuta în istoria dezvoltarii marketingului sub denumirea de etapa orientarii spre conceptul modern de marketing. Ea debuteaza odata cu perioada imediat postbelica, începutul anilor 50, perioada caracterizata printr-un accentuat dinamism economic si social (schimbari în structura socio-demografica a populatiei, generate de razboi, relansarea economica datorata de trecerea de la productia de razboi la productia normala, raspândirea în domeniul afacerilor civile a unor produse cu destinatie initiala militara, dar si a unei discipline si rigori specifice etc.) si va dura pâna în anii 1970-1975, când unele schimbari majore în plan economic (socurile petroliere din anii 72-73, de exemplu) si social (ampla miscare de emancipare, în multiple planuri, specifica anilor 68-70) au condus la o modificare a paradigmelor marketingului modern. Perioada anilor 1950-1975 este si o perioada importanta în dezvoltarea extensiva a marketingului, acesta facându-si aparitia în întreprinderile din Europa, în diverse domenii ale activitatii economice.

În legatura cu aceasta etapizare, se impun doua precizari:

- nu toate întreprinderile americane si-au însusit conceptia si practica marketingului în acelasi ritm. Exista si astazi întreprinderi care gândesc si actioneaza în spiritul orientarii catre productie sau al orientarii catre vânzari;

- în celelalte tari, se constata o evolutie asemanatoare a marketingului, cu o întârziere mai mult sau mai putin importanta. Întreprinderile din tarile Europei Occidentale au parcurs perioadele orientarii spre productie, spre vânzari si spre conceptul de marketing în cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea, în timp ce în Europa Centrala si de Est, implementarea marketingului se afla, totusi, într-o faza incipienta.

Perioada ultimilor 25-30 de ani s-a caracterizat, din punctul de vedere al evolutiei marketingului, printr-o mare diversitate a opiniilor legate de directiile de evolutie a acestuia, de prioritatile pe care acesta trebuie sa le aiba în vedere. Au aparut, atât în