Marketing internațional - Malta

1. Istoric

Primii locuitori ai insulei Malta au venit probabil din Sicilia, în urmă cu 6000-7000 ani, folosind coridorul de pământ existent atunci între Sicilia şi Malta. Coridorul a dispărut în cursul secolelor următoare, ca urmare a topirii succesive a unor părţi din calotele glaciare, respectiv a ridicării nivelului Mării Mediteraneene. Malta şi Sicilia au devenit în acest fel insule, separate de continentul european.

Arhipelagul maltez este alcatuit din trei insule : Malta, Gozo si Comino. Insula Malta are o suprafata de 237 km patrati, Gozo de 68 km patrati, iar Comino doar 2 km patrati. Populatia este de circa 400.000 persoane, 28.000 locuind in Gozo, in timp ce in Comino se gasesc doar cateva familii de fermieri. Din cauza pozitiei strategice, Malta si Gozo sunt locuite de peste 7000 de ani. Turistii pot descoperi pe insule vestigii ale perioadei preistorice, cand pret de peste 4000 de ani aici s-au perindat mai multe civilizatii. Cele mai impresionante sunt templele din piatra, un exemplu unic al indemanarii unor mesteri vechi. Primii care s-au stabilit in Malta au fost fenicienii, care au ajuns aici in jurul secolului IX IdHr, fiind urmati de cartaginezi, care au fost la randul lor cuceriti de romani in secolul III IdHr. Romanii au guvernat aceste insule pana la divizarea Imperiului Roman, in secolul IV DHr.

Arabii din Africa de Nord au ocupat insulele intre secolele IX - XIII, iar cand ultimii conducatori arabi au fost infranti si alungati in anul 1249, influentasera deja radical viata si obiceiurile celor din Malta, in special la nivelul limbii vorbite. Dupa ce mai multe dinastii s-au succedat, guvernand pentru scurte perioade de timp, insulele au fost dominate de Aragon. In 1530 , Carol al V-lea al Spaniei a daruit insulele ca fief Ordinului Cavalerilor Sf Ioan din Ierusalim. Cavalerii au administrat insulele pentru 268 de ani, pana in 1798, cand Napoleon Bonaparte i-a infrant si alungat, ocupand Malta in numele Frantei. Dupa o scurta perioada de ocupatie Franta a fost silita sa se predea, dupa doi ani de blocada instituita de fortele britanice si malteze. In 1800, Malta a devenit parte a Imperiului Britanic. Abia in 1964 isi va dobandi independenta. Timp de un deceniu va fi inca guvernata de Regina Elizabeth II, reprezentata printr-un guvernator general. In 1974 a fost declarata republica, facand parte din Commonwealth, si avand un presedinte ca sef al statului. Din data de 1 mai 2004 Malta este membra a Uniunii Europene.

2. Geografie

Situat in inima Marii Mediterane, micul arhipeleag este format din insulele Malta (246 km2), Gozo (67 km2), Comino (2,7 km2) si micile ostrovuri nelocuite Cominotto, Flfla si Sf Paul. Principala insula a Maltei are 27 km lungime si 14 km latime si consta dintr-un bloc imens de calcar cu numeroase pesteri. Pe coasta de vest sunt faleze inalte de 120 m, si nu departe de tarm este punctul cel mai inalt al insulei in Dealurile Bingemman, 224 m Clima este mediteraneana, precipitatie medie pe an fiind de 50 cm. Temperatura medie la Valleta este de 24°C in iulie si 12°C in ianuarie.

Geografia Maltei este dominată de apă, fiind un arhipelag de insule formate din roci coralifere sedimentate din Marea Mediterană, aflat la aproximativ 93 kilometri sud de Sicilia, Italia, şi aproximativ la 300 km nord de Africa.

Doar cele mai mari insule -- Malta, Gozo şi Comino -- sunt locuite. Celelalte insule, care sunt nelocuite şi nelocuibile, sunt: Cominotto, Filfla şi Insula St.Paul. Întreaga ţară insulară este de aproximativ 316 km² ca suprafaţă. Numeroasele neregularităţi ale coastelor insulelor formează golfuri, capuri şi peninsule determinând condiţii naturale propice pentru a crea porturi de calitate. Întregul peisaj al insulelor este caracterizat de coline joase având câmpii terasate. Punctul de altitudine maximă al insulelor, cu 253 m, este Ta' Dmejrek pe Insula Malta. Capitala este Valletta.

3. Populatia

Malta numără cca. 400.000 locuitori, cetăţeni ai statului maltez, precum şi un număr semnificativ de rezidenţi (în special britanici în vârstă, retraşi aici, la pensie, datorită climei excepţionale şi a costurilor extrem de convenabile), pe o suprafaţă redusă, rezultând astfel o densitate a populaţiei ridicată, de 1249 locuitori pe kilometrul pătrat. Astfel, Malta este ţara cu cea mai mare densitate din Europa şi a treia ţară ca densitate din lume. 94 % din populaţie locuieşte în mediul urban.

Datorită influenţelor siciliene, populaţia malteză aparţine oarecum şi grupei romanice. 1,8% din locuitorii Maltei sunt de o altă naţionalitate decat cea malteză. In Malta se vorbeste atat malteza, limba de origine semita, cat si engleza, recunoscuta ca a doua limba oficiala. De-a lungul istoriei in malteza au intrat multe cuvinte straine, in special italiene, ceea ce face ca malteza sa fie singura limba de origine semita care foloseste alfabetul latin. Religia oficiala este catolicismul, dar se pot intalni si reprezentanti ai altor culte, intr-o proportie infima.

Gozo şi Comino: Gozo ara aproximativ 30.000 de locuitori iar Comino 3 locuitori permanenţi. Pe Comino locuiesc permanent: un cuplu de hotelieri, soţ şi soţie şi un poliţist (detaşat şi înlocuit periodic).