Orientarea încrederii în canalele de distribuție a produselor alimentare ecologice - un studiu comparativ al piețelor canadiene și franceze

O viaţă mai sănătoasă şi un mod de trai care să nu afecteze mediul înconjurător sunt printre principalele probleme ale lumii moderne. Una dintre modalităţile prin care s-ar putea rezolva acestea este introducerea în obiceiurile zilnice de consum a mâncării organice sau”bio”. Mâncarea organică a apărut ca o necesitate în societatea moderna în care trăim, ca o peocupare cu privire la calitatea alimentelor pe care le consumăm. În general, deși mâncarea organică este considerată că prezintă un risc mai redus decât alimentele convenționale, consumatorii caută în continuare indicatorii de reducere a riscurilor pentru produsele lor alimentare. Termenul „organic” se referă la metoda prin care producătorii cresc și obțin produse agricole precum fructe, legume, grâne, lactate și carne. Pentru ca mâncarea să fie certificată drept organică, produsele trebuie să provină din firme care sunt certificate ca fiind organice. Inspectorii care verifică aceste ferme trebuie să se asigure că în procesul de producție sunt folosite numai metode organice, iar mediul nu este contaminat cu pesticide, ierbicide sau fertilizatori sintetici.

Eforturile depuse pentru a oferi o siguranță și o calitate superioară a produselor alimentare au condus la un număr tot mai mare de sisteme de asigurare a calității, atât la nivel național cât și internațional. Cu toate acestea, numărul tot mai mare de branduri organice, etichete de certificare și de magazine care oferă produse organice nu pare să fi crescut încrederea consumatorilor în mancarea organică. În acest mediu de neîncredere, abordarea problemei de încredere din partea cererii de asigurare a calității produsului, de etichetare sau stabilire corectă a prețurilor și strategiile de comunicare nu este suficientă. Nivelul de încredere necesar pentru a realiza o creștere a pieței trebuie să fie integrat în poziționarea produselor organice, precum și în strategiile de distribuție. Prin urmare, scopul acestei cercetări este reprezentat de studierea orientării încrederii din punctul de vedere al membrilor canalelor de distribuție sau al organismelor de certificare. Distribuitorii, printre alți participanți ai pieței, contribuie cu strategii diferite la nivelul cunoștințelor consumatorilor și al preferințelor pentru încrederea sau neîncrederea acordată produselor organice.

În timp ce, cea mai mare parte a cercetărilor anterioare se concentrează pe cererea produselor organice, această cercetare are ca și obiective: descoperirea variațiilor de încredere în rândul consumatorilor cu privire la lanțul de aprovizionare cu alimente organice pe baza perspectivei distribuitorilor; și, un al doilea obiectiv este de a identifica diferite strategii de distribuție și modalități de creștere a încrederii în produsele organice.

Pentru crearea unui fundament metodic și teoretic adecvat cercetării studiului prezentat s-au definit câteva concepte din literatura de specialitate precum: piața produselor organice, canalele de distribuție utilizate și gradul de încredere.

Produsele ecologice sunt produsele obținute în cadrul sistemului de agricultură ecologică și sunt produse obținute fără utilizarea produselor chimice de sinteză (ca fertilizanți, amelioratori ai solului, ingrediente pentru prepararea furajelor sau ingrediente pentru prepararea alimentelor). Piața acestor produse este într-o contină creștere și necesită o verificare atentă, precum și o serie de garanții.

Potrivit unor studii, consumatorii de produse organice tind către o orientare care să protejeze mediul (Thøgersen, 2011), în timp ce alte studii susțin că valorile egocentrice cum ar fi sănătatea, gustul și prospetimea influențează alegerile pentru produse organice mai mult decât atitudinile față de mediu și bunăstarea animalelor (Fotopoulos si Krystallis , 2002; Millocketal , 2002. ; Zanoli și Naspetti ,2002). Mai mult decât atât, principalele valori pentru consumul de produse organice variază de la o țară la alta: în Canada, de exemplu, consumatorii identifică ca fiind valorile principale: sănătatea, mediul înconjurător și sprijinul fermierilor locali (Hamzaoui - Essoussi și Zahaf , 2008). În Franța, sănătatea și preocupările față de mediu sunt întotdeauna menționate, dar gustul și traditiile sunt importante (Sirieix et al., 2006). De asemenea, preferința pentru produsele ecologice regionale, pare a avea o influență destul de puternică (Sirieix et al., 2009).

Industria alimentelor ecologice a trecut de la piețele de nișă, din magazinele mici de specialitate, la piețele de masă, precum marile lanțuri de supermarketuri (Jonesetal., 2001; Tutunjian, 2008). În urmă cu zece ani în cea mai mare parte a vânzărilor se realizau în magazinele de specialitate (95%), în timp ce restul de 5% se realizau în principalele magazinele obișnuite. În prezent, tendința a fost inversată (Organic Monitor, 2007). Distribuția volumului de vânzări pare a fi legată de structura sistemelor de distribuție pentru următoarele tendințe principale de consum: (i) consumatori obișnuiți de produse organice care utilizează canale de distribuție standard (supermarketuri) și (ii) consumatori fideli de produse organice care utilizează canalele de distribuție alternative (livrare la domiciuliu, piața fermierilor, magazine de specialitate, și magazine alimentare mici). Fiecare tendință are propriile strategii de dezvoltare și se adresează consumatorilor care au motive diferite de consum.