Sociologia Imaginarului - Utopii

1. SOCIOLOGIA

Sociologia este ştiinţa socială ce studiază regulile sociale şi procesele care leagă şi separă oamenii, nu numai ca indivizi, dar şi ca membrii ai asociaţiilor, grupurilor şi instituţiilor. Termenul este un neologism inventat de Auguste Comte.

Sociologia este studiul vietii sociale umane, a grupurilor si societătilor. Este un demers indrăznet si de mare responsabilitate intrucât subiectul ei este rezultatul propiului nostru comportament ca fiinte sociale.

Sociologia poate fi definită ca fiind studiul sistematic al societătilor umane, punand accent in special pe sistemele moderne industrializate.

Fundalul pe care şi-au făcut apariţia originile sociologiei îl reprezintă seria de schimbări radicale produse de Revoluţia Franceză în 1879 şi Revoluţia Industrială în Europa. Factorul cheie a fost folosirea ştiinţei în locul religiei.

Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting 6 personalitati: Auguste Comte, Karl Marx, Émile Durkheim, Ferdinand Tönnies, Vilfredo Pareto si Max Weber. Cel care a dat numele sociologiei şi care este unanim recunoscut ca părinte şi fondator al sociologiei ca ştiinţă este Auguste Comte (1798-1857). El susţine că există un fenomen social aşa cum există şi unul fizic, numind “fizica socială”, sociologie. În concepţia sa, “grupurile au o viaţă, o evoluţie şi o disoluţie”. Ele pot fi privite din punct de vedere static: prin analiza structurii lor, a organelor care o compun.

Sociologul român Mihai Ralea evidenţiază inconvenientul sociologiei comtiene, faptul că fenomenul social este gândit ca fiind acelaşi pretutindeni. ,,Societatea la care se gândeşte Comte este umanitatea, una şi aceeaşi în toate părţile, un fel de grup abstract matematic.

Sociologia ne arată că tot ceea ce se consideră a fi natura, inevitabil, bun sau adevărat, poate să nu fie aşa şi că „datele” vieţii noastre sunt puternic influenţate de forţe istorice şi sociale.

În concepţia lui Max Weber, sociologia are un obiect propriu al ei şi anume acţiunea socială. Ideea de acţiune socială la Max Weber depăşeşte concepţiile psihologice asupra sociologiei, deoarece acţiunea socială este văzută ca un raport cu altcineva (cu un individ sau cu un grup). Pentru ca o acţiune să fie o acţiune socială este nevoie şi de un element subiectiv, pe lângă faptul că elementele sale interesează societatea (consecinţele acestei acţiuni se răsfrâng asupra altora). Aşadar, o acţiune socială are două sensuri: un sens subiectiv, referitor la cel care o săvârşeşte, şi un altul obiectiv. „Acţiunile lipsite de un sens subiectiv sunt simple fenomene organice, fiziologice”.(4). O acţiune devine socială când cel care o săvârşeşte îi atribuie un sens obiectiv şi se orientează în săvârşirea ei după raporturile cu alţi oameni. Exemplul dat de Max Weber pentru a înţelege caracterul social al acţiunii este cel al ploii. Deşi toată lumea deschide umbrelele în momentul când începe să plouă, deci aceeaşi acţiune a fost săvârşită de mai mulţi inşi în acelaşi timp, faptul ploii nu este o acţiune socială pentru că acţiunea oamenilor „nu a fost determinată de vreun raport cu ceilalţi semeni”(5).

Sociologul, în viziunea lui Max Weber, trebuie mai întâi să înţeleagă acţiunea socială, pentru a o putea studia şi explica. Pentru a înţelege acţiunea socială, sociologul trebuie să parcurgă două etape necesare: a) să identifice actul şi b) să priceapă motivaţia care explică acest act.

2. IMAGINATIA SOCIOLOGICA

Concept introdus în sociologie de C. Wright Mills (The sociological imagination, 1959) pentru a se referi la capacitatea individuală de a înţelege istoria socială, biografia personală şi relaţiile dintre ele în cadrul unei societăţi date. Are o dimensiune personală relevată prin conştiinţa sinelui şi a devenirii, una socială racordată la „aspecte publice ale structurii sociale" şi una istorică vizînd devenirea în timp a societăţii. Aspectele reflexive se asociază cu cele proiective, interpretative şi creative, facilitînd corelarea informaţiei despre sine şi despre alţii, despre istorie şi societate pentru „a înţelege scena istorică mai cuprinzătoare în termenii semnificaţiei sale pentru viaţa interioară şi devenirea exterioară a unei varietăţi de indivizi".

Sociologii sunt preocupati de modul in care conditiile sociale influenteaza vietile noastre ca indivizi. Conditiile sociale sunt realitatea vietii pe care le producem impreuna ca fiinte sociale, aspectele societatii care izvorasc din interactiunea umana. Ele sunt diferite de factorii biologici (factori referitori la comportamentele si nevoile noastre ca animale) si de factorii psihologici (factori referitori la modelele noastre de comportament ca indivizi). Abilitatea de a vedea cum conditiile sociale afecteaza vietile noastre este circumscrisa termenului de „imaginatie socilogica”. Termenul este asociat cu scrierile unui mare sociolog american C. Wright Mills, mai direct cu celebra lui lucrare „Imaginatia sociologica” (1975).

Astazi paradigma lui este recunoscuta de cei mai multi oameni din domeniu cu una dintre cele mai importante perspective sociologice globale.

Wright Mills crede ca oamenilor obisnuiti, le lipseste imaginea sociologica- o abilitate (calitate a mintii) care le da posibilitatea sa vada interrelatile dintre propriile vieti, perioada istorica si aranjamentele institutionale si societate in care acestia traiesc.

Imaginatia sociologica permite oricarui individ sa-si formeze o opinie in legatura cu ceea ce pare necaz personal si probleme sociale cu care se confrunta.

Aceasta incurajeaza posesorul ei sa incerce sa inteleaga si sa rezolve atat probleme personale cat si crizele societale. Putem spune ca imaginatia sociologica este un mod de gandire critica care ne ajuta sa deslusim cum problemele sociale ne afecteaza personalitatea. Aceasta ne ajuta sa deslusim cum contextul social formeaza realitatile noastre private,adesea intr-un mod asupra caruia noi avem un control limitat. Dar de cele mai multe ori oamenii sunt obisnuiti sa gandeasca in termeni individuali referitor la ce fac ca indivizi.

Folosirea imaginatiei sociologice ne ajuta sa intelegem o varietate larga de evenimente care se produc in viata noastra, sa surprindem ce forte sociale formeaza propria noastra biografie si a oamenilor apropriati noua. Imaginatia sociologica ne ajuta sa evitam sa ne balansam gratuit pentru necazurile cu care ne confruntam in viata. Ea ne permite sa intelegem, de exemplu, de ce unii oameni sunt bogatu si cu putere, iar multi altiinu sunt etc.

Imaginatia sociologica este folosita atat la nivelul indivizilor cat si la cel al ansamblurilor societatii.

Din punct de vedere individual, imaginatia sociologica ne ofera o intelegere mai buna a ce ni se intampla si o explicatie mai ampla de inteles a completarii altora.