Cuprins
- Capitolul 1. Rolul funcțional al piesei
- Capitolul 2. Caracterizarea materialului : compoziție , proprietăți
- Capitoul 3. Necesitatea aplicării tratementului termic
- Capitoul 4. Parametrii tehnologici ai tratamentului termic
- Capitoul 5. Medii de încălzire și răcire
- Capitoul 6. Utilaje de tratament folosite
- Capitoul 7. Modificări structurale caracteristice tratementului termic ales
- Capitoul 8. Concluzii
Extras din referat
Temă de casă
Să se realizeze procesul tehnologic al tratamentului termic aplicat oțelului C45 pentru realizarea semifabricatului ,,corp cilindric hidraulic “ .
Capitolul 1. Rolul funcțional al piesei
Corpul cilindric hidraulic este utilizat în aplicațiile unde este nevoie de forță . Un corp cilindric hidraulic are de obicei o singură tijă/piston.
O caracterisică a acestuia este ca suprafata pistonului diferă de suprafața pistonului din partea tijei. Astfel, cilindrul are o forță mai mare de împingere în comparație cu forța de retragere, direct proporțional cu suprafața expusă a pistonului.
În acest fel este afectată și viteza de ieșire, respectiv retragerea cilindrului, viteza de retragere fiind astfel mai rapidă decât viteza de ieșire a cilindrului. Există însă cilindrii cu tija dublă, aceștia având caracteristicile identice atât la viteză și forța de ieșire, cât și la întoarcere.
Există o gamă largă de aplicare a acestora :
- INGINERIE MECANICĂ : În acest domeniu, cilindri hidraulici sunt folosiți în instalații de transport, dispozitive de ridicat, prese hidraulice, utilaje de alimentat, linii de producție automate, linii injecție mase plastice, producție de echipament ecologic, etc.
- AGRICULTURĂ : În agricultură, cilindri hidraulici sunt folosiți pentru utilaje mobile (tractoare, combine de recoltat, încărcătoare, etc.), atașamente la tractoare, echipament fix, despicatoare de lemne, etc.
- INGINERIE CIVILĂ : Cilindri hidraulici sunt utilizati pentru utilaje din industria mobilă(excavatoare, buldozere, săpătoare) și în atașamente, utilaje de ridicat, utilaje de preparare material, etc.
- INDUSTRIA NAVALĂ : Cilindri hidraulici sunt utilizati pentru echipament de transport, direcție, echipamente de ridicat, etc.
- ENERGIE : În industria energetică ,cilindri hidraulici sunt utilizați în stații hidroelectrice pentru a controla porțile și a regulariza debitul apei, etc.
- INDUSTRIA ALIMENTARĂ : Cilindri hidraulici sunt utilizați la benzile transportoare, linii de producție, etc.
- INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘINI
- INDUSTRIA AERONAUTICĂ
Capitolul 2. Caracterizarea materialului : compoziție , propietăți
2.1. Generalități despre oțel
a) Elasticitatea este proprietatea unui material de a se deforma sub acțiunea solicitărilor mecanice și de a reveni la forma inițială când solicitările și-au încetat acțiunea.
b) Plasticitatea este proprietatea unui material de a se deforma sub acțiunea solicitărilor mecanice și de a nu reveni la forma inițială (de a-și menține configurația obținută prin deformare) când solicitările și-au încetat acțiunea.
c) Ruperea este fenomenul de fragmentare a unui material (unei piese) în două sau mai multe părți sub acțiunea unei stări de tensiuni mecanice. Ruperile materialelor (pieselor) metalice se pot clasifica folosind mai multe criterii:
- modul cristalografic de rupere;
- aspectul ruperii;
- mărimea deformațiilor plastice care preced ruperea.
d) Pentru a evidenția particularitățile comportării la rupere a materialelor metalice la diferite temperaturi se folosește (ca încercare de referință) încercarea la încovoiere prin șoc.
e) Fenomenul de deformare lentă și continuă în timp a unui material metalic sub acțiunea unor solicitări (tensiuni) mecanice constante se numește fluaj, iar ruperile produse datorită acestui fenomen se numesc ruperi prin fluaj.
f) Fenomenul de degradare a materialelor metalice sub acțiunea solicitărilor variabile se numește oboseală, iar ruperile produse datorită acestuia se numesc ruperi prin oboseală.
g) Duritatea este proprietatea unui material metalic de a opune rezistență la pătrunderea în stratul său superficial a unui penetrator (corp mai dur).
Bibliografie
1. Popescu, N., Vitănescu, C., Tehnologia tratamentelor termice, Editura Tehnică, București, 1974
2. Radu Nicolae Dobrescu, Adriana Gabriela Plăiașu, Tratamente termice ,Editura Universității din Pitești, 2016
3. Horatiu Vermesan, Pavel Mudura, Bazele teoretice ale tratamentelor termice, Editura universității din Oradea, 2001
4. Șerban Domșa, Zeno Miron, Îndrumător pentru utiizarea fontelor, oțelurilor și aliajelor neferoase, Editura Tehnică, București, 1985
5. Dulămiță, T.; Florian, Em., Tratamente termice și termochimice, E.D.P., București, 1982
6. Micloși, V. Îndrumător pentru alegerea oțelurilor, Editura Tehnică, București, 1966
7. Internet
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tratamente termice.docx