Gripa

- Virusurile gripale fac parte din familia Orthomyxoviridae si sunt clasificate în 3 tipuri: A, B si C, pe baza diferentelor antigenice majore.

- În plus exista diferente semnificative în organizarea genetica, structura, gazde, caracteristici clinice si epidemiologice

- Nomenclatura standard include:

- tipul de virus,

- locul izolarii initiale,

- numerotarea tulpinii,

- anul de izolare

- Ex: v. gripal A/Porto Rico/8/34.

Caracteristici morfologice

- Virusul are un diametru de 80-120nm si este un virus cu anvelopa care prezinta la suprafata proiectii scurte sau spiculi.

- Pot exista ca particule sferice sau filamentoase (mai ales pentru tulpinile nou izolate). Particulele filamentoase pot avea pîna la 40 nm lungime.

- La v. gripal A au fost identificate 8 proteine structurale.

- Spiculii sunt glicoproteine reprezentate de hemaglutinina (HA) si neuraminidaza (NA).

- Prelungirile sub forma de bastonas sunt HA. Situsurile antigenice si pentru legarea de celule sunt localizate la capatul globular al moleculei.

- NA este o enzima care catalizeaza scindarea ac. sialic terminal din glicoproteinele care contin ac. sialic. NA este dispusa ca o ciuperca. Situsul activ este localizat în palaria ciupercii.

- Au fost descrise la v. gripal A cel putin 15 HA distincte antigenic si 9 NA distincte.

- A treia proteina de membrana M2 este prezenta în cantitate mica la niv. anvelopei (numai la v. gripal A).

- În interiorul anvelopei se afla matricea, sau proteina M1, care confera stabilitate virionului.

- În interior se gasesc 8 segmente distincte de nucleocapsida.

- Fiecare nucleocapsida este alcatuita dintr-un segment unic de ARN asociat intim cu nucleoproteina virala (NP), cu 3 proteine polimeraze legate la un capat.

- În celulele infectate au fost identificate înca doua proteine nestructurale : NS1 si NS2.

EPIDEMIOLOGIE

a). Impactul bolii

- Gripa este asociata cu un exces de morbiditate si mortalitate, exprimata printr-un exces de pneumonii si spitalizari asociate cu gripa si un numar crescut de decese în timpul epidemiilor.

- Aceste evenimente ating maximum iarna si scad în vara.

- În general nivelul de mortalitate crescuta apare în anii cînd predomina v. gripal A (H3N2), dar si v. gripal B si v. gripal A (H1N1) pot fi asociate cu mortalitate în exces.

- Ratele de atac sunt în general mari la tineri, în timp ce mortalitatea este mare la batrîni.

- Excesul de morbiditate si mortalitate este mare la persoanele cu conditii medicale la risc (adulti si copii cu boli cardio-vasculare si pulmonare, boli metabolice cronice, disfunctie renala, hemoglobinopatii sau imunodeficiente).

- Gripa poate determina boala mai severa si cu simptome prelungite la cei cu infectie HIV.

b). Gripa epidemica este o izbucnire de gripa care afecteaza un oras sau o tara.

- Epidemia cu v. gripal A are un patern caracteristic: începe abrupt, atinge maximum în 2-3 saptamâni si dureaza 5-6 saptamâni.

- Cresterea numarului de copii cu boli respiratorii febrile este primul indicator de gripa.

- Izbucnirea la copii este repede urmata de aparitia unor boli "gripa-like" la adulti.

- Urmatorul eveniment este cresterea internarilor cu pneumonii, exacerbari ale BPOC, laringita si insuficienta cardiaca congestiva.

- Creste absenteismul scolar si industrial (sunt indicatori tardivi de gripa).

- Rata de atac este de 10-20%, dar în anumite grupuri populationale sau grupe de vârsta ratele de atac ating valori de 40-50%.

- Factorii care conduc la încetarea izbucnirii de gripa sunt înca neclari (se întrerupe cu mult înainte ca toate persoanele susceptibile sa fie afectate).

- În climat temperat, epidemiile apar în lunile de iarna (octombrie-> aprilie, în emisfera nordica), în timp ce la tropice apar pe tot parcursul anului (în anotimpul rece apar conditii care favorizeaza multiplicarea si/sau raspândirea virusului).

- Multi ani s-a notat ca în timpul unei epidemii de gripa, o singura tulpina de v. gripal este prevalenta si celelalte virusuri respiratorii diminua în frecventa sau dispar.

- În ultimii ani s-a recunoscut ca 2 tulpini ale aceluiasi subtip sau doua subtipuri diferite pot circula simultan.

- S-au demonstrat izbucniri concomitente cu vv. gripale A si B sau A si VSR.

- La sfârsitul epidemiei de gripa dintr-un sezon se constata o crestere usoara a cazurilor determinate de o tulpina noua, adesea cu valoare predictiva asupra tulpinii care va circula în sezonul urmator.

c). Gripa pandemica: izbucniri severe care progreseaza rapid si cuprind toata lumea, asociate cu emergenta unui nou virus, fata de care populatia nu prezinta imunitate.

- Se caracterizeaza printr-o transmitere rapida, aparitia de îmbolnaviri în afara sezonului, rate mari de atac la toate grupele de vârsta, niveluri mari de mortalitate la adultul tânar (sanatos).

- Intervalul dintre pandemii este variabil, greu predictibil.