Taxonomia lui Bloom

Taxonomia lui Bloom este de departe cel mai cunoscut model de descriere a capacităţilor de gândire, grupate pe şase categorii, de la cele de bază până la cele mai avansate. Aceste descrieri sunt folosite pentru a-i ajuta pe elevi şi pe profesori să se concentreze pe capacităţile de gândire de nivel superior. Bloom propune o ierarhie a capacităţilor ce aparţin domeniului cognitiv: cunoştinţe, înţelegere, aplicare, analiză, sinteză şi evaluare.

Ca orice model teoretic, taxonomia lui Bloom are punctele sale forte şi slabe. Cel mai important punct forte al său este acela că a abordat subiectul foarte important al gândirii şi a elaborat o structură în jurul său care poate fi utilizată de profesionişti. Acei profesori care au o listă de recomandări pentru întrebări legate de diferite niveluri ale taxonomiei lui Bloom cu siguranţă încurajează mai mult dezvoltarea capacităţilor de gândire de nivel superior decât cei care nu folosesc o astfel de metodă. Pe de altă parte, după cum poate spune oricine care a lucrat cu un grup de pedagogi pentru a clasifica o serie de întrebări şi activităţi de învăţare după taxonomia lui Bloom, nu prea există consens cu privire la ce înseamnă termeni în aparenţă foarte clari precum „analiză” sau „evaluare”. În plus, atâtea activităţi care merită a fi desfăşurate, cum ar fi problemele autentice sau proiectele, nu pot fi clasificate după taxonomie şi numai încercarea de a le clasifica astfel le-ar diminua potenţialul de oportunităţi de învăţare.

- Bloom identifica sase categorii cognitive:

- CUNOSTINTELE, COMPREHENSIUNEA, APLICAREA, ANALIZA, SINTEZA SI EVALUAREA.

- Pentru a formula obiectivecare sa corespunda fiecaruia dintre cele sase nivele ale achizitiilor cognitive se poate porni de la FORMULAREA UNOR INTREBARI SPECIFICE.

CUNOSTINTELE-pun in lumina ceea ce s-a invatat anterior, prin reactualizarea unor fapte, concepte, raspunsuri.

– Pentru acest nivel intrebarile contin cuvinte cheie precum : cine, ce, de ce, cand, cui, cum, alege, gaseste, afla, defineste, enumera, indica, spune se relationeaza.

– exemple>: Ce este..? Cum este? Unde se petrece? Poti sa selectezi.? Poti enumera trei …..?

– COMPREHENSIUNEA-se refera la a demonstra ca faptele si ideile au fost intelese.

» Pentru acest nivel intrebarile contin cuvinte cheie precum :compara, demonstreaza, interpreteaza, explica, relationeaza, rezuma, transpune, clarifica, reformuleaza.

» Exemple: Cum ai clasifica aceste tipuri de.? Ce aspecte comune exista intre.. ….si……..?Ce deosebiri exista? Care e cea mai importanta idee?Cum se poate rezuma ? Cum se explica….?

– APLICAREA se refera la rezolvarea de probleme luand in calcul cunostinte, informatii, modalitati, reguli.

– Pentru acest nivel intrebarile contin cuvinte cheie precum: aplica, alege, construieste, eleboreaza, dezvolta, organizeaza, rezolva, identifica, utilizeaza.

– Exemple: Ce exemple poti oferi pentru.? Cum poti rezolva aceasta problema aplicand.? Cum ai organiza exemplele pentru a demonstra ca.?Ce abordare ai folosi pentru? Ce s-ar intampla daca ai aplica? Ce elemente ar putea fi schimbate? Ce intrebari ai formula pentru un interviu cu tema ?

– ANALIZA presupune examinarea si divizareainformatiei pe parti, cu scopul de a identifica motivele, de a emite rationamente si de a pune in evidenta dovezile care au dus la generalizare.

– Pentru acest nivel intrebarile contin cuvinte cheie precum:analizeaza, categorizeaza, clasifica, compara, examineaza, simplifica, enumera, formuleaza concluzii

Exemple: Care sunt trasaturile distinctive ale.?Care sunt elementele care compun.?Care este tema.?Ce motive sunt pentru.?Ce concluzie se poate extrage din.?Care este rolul.? Cum se pot clasifica…..?