Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 4265
Mărime: 22.42KB (arhivat)
Publicat de: Isidor Antal
Puncte necesare: 6

Extras din referat

Visul este un ansamblu de reprezentări în timpul somnului, ce produce un fenomen de halucinaţie şi funcţionează adesea după modalitatea vizuală sau imagistică. Deşi conştiente, aceste reprezentări nu sunt controlate în mod intenţionat. Ele pun adesea în scenă persoana care visează şi constituie o înlănţuire de conţinuturi originale cu aspecte narative. Aceste reprezentări pot să comporte bizarerii şi să fie însoţite de emoţie.

Reprezentarea, în sens strict, este capacitatea de a evoca lucruri (realităţi externe sau interne şi producţii ale imaginarului) prin intermediul unor substitute precum cuvântul sau gestul, dar şi prin imaginea mentală. Această definiţie a reprezentării antrenează o consecinţă legată de nivelul intelectual necesar pentru a visa: nu pot visa, în principiu, decât fiinţele care demonstrează o capacitate de reprezentare, adică utilizează semne gestuale sau lingvistice pentru a evoca lucruri absente.

Atunci când conţinutul visului este exprimat într-o modalitate senzorială, el este în mare parte compus din impresii vizuale, deci din imagini mentale, din care 56% au caracter vizual şi 25% sunt de natură auditivă. Majoritatea celorlalte percepţii sunt impresii corporale diverse, în timp ce mirosul şi gustul nu apar decât în procent de 0,5% .

Foulkes a subliniat caracterul coerent din punct de vedere perceptiv al imaginilor onirice. Într-un conţinut bizar şi destul de absurd cum sunt majoritatea viselor, efectul perceptiv pentru subiect este coerent şi credibil datorită unei bune evocări a formelor şi poziţiilor relative şi impresiilor vizuale fără lacune importante sau deformări. Pe de altă parte, pe măsură ce capacităţile subiectului în domeniul imaginaţiei vizuale cresc, amintirea visurilor este mai frecventă la adult, iar organizarea viselor la copii, mai bună. Astfel, pentru a efectua un vis cu forme variate şi efecte de perspectivă, subiectul trebuie să aibă ceea ce se poate numi „inteligenţă vizuo-spaţială” de un nivel evoluat.

O altă condiţie cognitivă pentru elaborarea unui vis este prezenţa unei rezerve de cunoştinţe şi amintiri care vor servi drept materie primă scenariului oniric. Pentru producerea unui vis este necesară o organizare secvenţială a conţinutului. Cunoaşterea legăturilor de la cauză la efect, a urmărilor obişnuite ale unor evenimente proprii poveştirilor livreşti sau filmate este o condiţie suplimentară a activităţii onirice.

Ultima capacitate cognitivă este posibilitatea de a deveni tu însuţi obiect al descrierii. În gândirea din starea de veghe, această capacitate apare relativ târziu la copil, căci ea impune o „descentrare” faţă de punctul de vedere spontan, care constă în a-i vedea pe ceilalţi şi a comenta lucrurile percepute mai degrabă decât a încerca să te imaginezi pe tine însuţi şi a-ţi comenta propriile activităţi. Reprezentarea de sine în vis nu apare decât după vârsta de 7 ani.

Numeroşi autori, frapaţi de deficienţele cognitive puse în evidenţă de conţinutul viselor, au făcut o paralelă între gândirea onirică şi diverse patologii mentale. Hobson, de exemplu, afirmă că, în ambele cazuri, întâlnim fenomene de amnezie, dezorientare, halucinaţie şi confabulaţie. Cu mai bine de un secol în urmă, Maury considera că somnul constituie o amorţire a spiritului, ca şi a membrelor. El semnala faptul că percepţia, atenţia, memoria, facultăţile de judecată şi voinţa sunt slăbite. Pe de altă parte, alţi autori au subliniat caracterul regresiv al reprezentărilor onirice. Ceea ce surprinde foarte mult este credulitatea subiecţilor în faţa propriilor producţii onirice. Există o lacună importantă în aprecierea critică a ceea ce este perceput în vis, ca şi cum un singur nivel de conştiinţă, cel mai elementar, cel care înregistrează şi decodează prezenţa elementelor, ar fi în joc. Această lacună a fost denumită „unidimensionalitatea spiritului”. Este vorba de un deficit de atenţie care se reduce la un „lanţ” sau un „canal” de gânduri, fără elemente însoţitoare, aşa cum se întâmplă în starea de veghe, prin lanţuri de gânduri alternative. Conţinutul gândului nu este pus în relaţie cu alte conţinuturi de cunoaştere. Acest deficit de reflecţie critică nu este constant, deoarece anumiţi subiecţi devin conştienţi de faptul că visează, iar mulţi alţii manifestă uneori o oarecare surpriză, deşi sunt adormiţi, în faţa unui conţinut al visului.

Preview document

Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului - Pagina 1
Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului - Pagina 2
Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului - Pagina 3
Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului - Pagina 4
Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului - Pagina 5
Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului - Pagina 6
Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului - Pagina 7
Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului - Pagina 8
Capacitățile Cognitive din Timpul Somnului - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Capacitatile Cognitive din Timpul Somnului.doc

Alții au mai descărcat și

Aplicații ale Psihologiei Personalității în Psihologie Judiciară

Prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional a preocupat şi preocupă omenirea. Această preocupare este pe deplin justificată dacă se are în...

Neuropsihologie - tulburările de somn la adulți și copii

Capitolul I I. Introducere Somnul si visele reprezinta manifestari neuropsihofiziologice normale ale oricarei persoane.Somnul trebuie inteles ca...

Tulburări ale somnului

I. SOMNUL I.1. Somnul: ce este si ce nu este Somnul este o stare comportamentala a libertatii perceptuale cu indisponibilitate pentru mediul...

Maladia Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă la persoanele în vârstă şi reprezintă jumătate din totalitatea cazurilor de demenţă. Pentru...

Visele

VISELE “Visul e calea regală către inconştient.” – Sigmund Freud 1. TEORIILE NEPSIHANALITICE REFERITOARE LA VIS 1.1. Teoriile ştiinţifice Cele...

Starea de Somn și Veghe

Ideea din curs In partea mezencefalica a formatiunii reticulate este distribuit sistemul reticulat ascendent activator. Descoperirea insemnatatii...

Empatia

O mare varietate de definitii si metafore au fost oferite de literature de specialitate cu privire la empatie, incluzand: “Empatia este eul...

Neuropsihologia Atenției

NEUROPSIHOLOGIA ATENTIEI Exista numeroase puncte de vedere care ar putea fundamenta o teorie moderna a procesului atentiei. În decursul istoriei...

Te-ar putea interesa și

Hepatită cronică C - studiu retrospectiv asupra răspunsului la tratamentul antiviral 2009-2010

PARTEA GENERALĂ I.IMPORTANȚA INFECȚIEI CU VHC IN CONTEXT EPIDEMIOLOGIC 1.INTRODUCERE Infecțiile cronice hepatice virale sunt printre cele mai...

Reducerea anxietății prin terapie cognitiv-comportamentală

Introducere Dorinţa de a privi la lume diferit de esenţa sa, de a trăi într-un mod oarecum laconic, însă a cărei senzaţie este de nedescris, în...

Agresivitatea - formă de adaptare și contra-reacție la frustrare la copiii instituționalizați de vârstă școlară mică

INTRODUCERE Societatea asigură individului cadrul dezvoltării personalităţii sale, modele de gândire ( mentalităţi ) şi de comportament, relaţii...

Agresivitatea - Ca formă de adaptare în relațiile conflictuale părinți - adolescenți

INTRODUCERE Actualitatea si importanta problemei abordate. Pentru a face parte urmatoarei provocari privind educatia copilului in cercul familiar,...

Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice

INTRODUCERE Bătrânețea reprezintă o perioadă de pace sau relaxare sau, dimpotrivă, o perioadă de coordonare slabă, vulnerabilitate la boli și...

Proteze Auditive

Cum auzim? Auzul este unul dintre cele cinci simturi prin care interactionam cu mediul inconjurator. Pe langa importanta deosebita pe care o are...

Efectele Consumului de Ecstasy Asupra Organismului Uman

ECSTASY - METHYLENEDIOXYMETHAMPHETAMINE (MDMA) Argou sau nume de strada: Ecstasy, XTC, X, Adam, Clarity, Lover’s Speed Ecstasy sau MDMA este un...

Rolul procesurului de predare-învățare în lecția de educație fizica

Există cauze care determină diminuări ale eficienței educației fizice legate de probleme de ordin material, de conținuturi, de metodică, de...

Ai nevoie de altceva?