Fundamentele Psihologiei

Referat
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Psihologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2758
Mărime: 27.74KB (arhivat)
Publicat de: Anton Ciobotaru
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tinca Cretu
UNIVERSITATEA BUCURESTI – Departament CREDIS

Extras din referat

1. SCURTĂ CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ A GANDIRII

În anii 1920-1930, termenul folosit de psihologi pentru denumirea proceselor de cunoaştere era cel de GĂNDIRE.

Pentru Viaud, găndirea conceptuală, ca formă superioară de inteligenţă, presupune:

- Suspendarea provizorie a tendinţei de acţiona;

- Proiecţia situaţiei reale în plan mental;

- Invenţia;

- Graţie raţionamentului;

- Proiectarea acţiunilor anticipate ca eficiente.

Pentru J. Piaget, diferite forme ale gandirii sunt „stadii” componente ale inteligenţei, care în afară de inteligenţa reflexivă, o conţine şi pe cea senzorio-motorie.

Oleron consideră gandirea „activităţi intelectuale” din perspectiva psihologiei comportamentului. După opinia lui, ideile directoare în studiul activităţilor intelectuale sunt:

- Ele se exercită dupa „circuite lungi”;

- Comportă elaborarea şi utilizarea schemelor şi modelelor;

- Limbajul apare ca un mijlocitor;

- Depind de motivaţie.

Profesor Popescu-Neveanu consideră gandirea cea mai importantă trasătură distinctivă a psihicului uman. Psihologia traditionala recurge la o definitie de tip descriptiv-explicativ a gândirii, care este considerata "procesul psihic de reflectare a însuşirilor esenţiale şi generale ale obiectelor şi fenomenelor, a relaţiilor dintre acestea, în mod mijlocit, generalizat, abstract si cu scop, prin intermediul notiunilor, judecăţilor si raţionamentelor". Se preciza astfel conţinutul informaţional al gândirii, ca si o serie de caracteristici care o individualizează în raport cu mecanismele senzoriale (caracter mijlocit, generalizat, abstractizat, finalist).

O definitie operationala a gândirii a fost elaborata de catre M.Golu: " gândirea este un sistem ordonat de operatii de prelucrare, interpretare si valorificare a informatiilor, bazat pe principiile abstractizarii, generalizarii si anticiparii si subordonat sarcinii alegerii alternativei optime din multimea celor initial posibile".

M.Zlate considera ca aceste două tipuri de definiţii ale gândirii (descriptiv /explicativă şi operatională) sunt complementare, ele înglobând informaţii cu privire la principalele note definitorii ala gândirii.

Prelucrarea informaţiilor pe care alte procese psihice le furnizează gandirii, se face cu ajutorul unui ansamblu de operaţii specifice gandirii şi anume:

analiza: separarea mentală a părţilor componente aleobiectelor şi fenomenelor;

sinteza: reunirea mentală într-un ansamblu unitar a părţilor componente ;

comparaţia: distingerea asemănărilor şi a deosebirilor dintre obiecte şi fenomene;

abstractizarea: extragerea unei însuşiri esenţiale aobiectului, făcând abstracţie de restul trăsăturilor sale;

concretizarea: conceperea obiectului în toată varietateatrăsăturilor sale;

generalizarea: ridicarea de la reflectare a unui obiect la ocategorie de obiecte, pe baza unor elemente comune şi esenţiale ;

cuvântul: elementul esenţial în toate operaţiile gândirii;

2. SCURTĂ CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ A LIMBAJULUI

Limbajul este definit ca fiind o activitate psihică de comunicare între oameni prin intermediul limbii. „Limbajul este activitatea verbală, comunicarea prin intermediul limbii: una dintre formele activităţii comunicative ale omului” (Sillsmz, 1965, p.162).

Limba este un fenomen social iar limbajul este un fenomen individual, individualizarea lui realizăndu-se atat în plan fiziologic cat şi în plan psihologic (manifestare diferită de la individ la individ). „Limbajul este limbă în acţiune” - Rubinstein.

Prin comunicare, individul se umanizează, îşi formeză şi dezvoltă personalitatea, deoarece ea este cea care asigură transmiterea experienţei sociale. De asmenea, comunicarea permite influenţarea educativ-formativă a individului.

Funcţiile limbajului sunt:

- Functia de comunicare prin intermediul semnelor verbale şi regulilor de combinare a acestora;

- Funcţia cognitivă (limbajul contribuie atat la realizarea ca atare a proceselor cognitive cat şi la exprimarea şi fixarea rezultatelor lor în minte);

- Funcţia simbolic-reprezentativă;

- Funţia expresivă (comunicarea non-verbală)

- Funcţia persuasivă

- Funcţia reglatoare si autoreglatoare care alături de funcţia de comunicare şi de cea cognitivă sunt considerate fundamentale.

Şcoala are sarcini speciale în legătură cu dezvoltarea tuturor fenomenelor de limbaj pentru că acestea asigură, pe de o parte, dezvoltarea cognitivă generală, pe de altă parte, condiţionează integrarea în viaţa şcolară, profesională, socială.

3. DEOSEBIREA DINTRE GĂNDIRE ŞI LIMBAJ

Raportul dintre gândire si limbaj a fost subiect de controversa, existând puncte de vedere deosebite. Conform unei conceptii moniste, ar exista o singura realitate, limbajul fiind aspectul exterior al gândirii, iar gândirea fiind latura lui interioara. Mentalitatea dualista contine doua pozitii: unii considera gândirea si limbajul ca fiind functii esential diferite, vorbirea folosind doar în a exterioriza, a comunica rezultatele obtinute de gândire în mod independent, iar altii argumenteaza ca, desi nu sunt activitati identice, vorbirea si rationamentul sunt interdependente, în strânsa relatie atât din punct de vedere genetic, cât si structural.

Gandirea este componenta cea mai importantă a intelectului uman şi inflenţează celelalte componente printre care şi limbajul. Gandirea rămane componenta centrala a psihicului uman iar limbajul o activitate psihică. Deci, in acest proces limbajul apare ca un mijlocitor- MECANISM REGLATOR.

Disocierea dinte gandire şi limbaj (care atrage atentia, prin contrast, tocmai asupra îngemănărilor lor) se manifestă pregnant învaţarea (mai bine zis "memorarea") mecanică ce se opreşte la nivel formal, pur verbal, fără a pătrunde prin înţelegere (deci prin gandire) în esenta lucrurilor si fenomenelor.

Preview document

Fundamentele Psihologiei - Pagina 1
Fundamentele Psihologiei - Pagina 2
Fundamentele Psihologiei - Pagina 3
Fundamentele Psihologiei - Pagina 4
Fundamentele Psihologiei - Pagina 5
Fundamentele Psihologiei - Pagina 6
Fundamentele Psihologiei - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Fundamentele Psihologiei.doc

Alții au mai descărcat și

Viața lui Alfred Adler

(1870 – 1937) Alfred Adler s-a nascut la Rudolfsheim, un loc din apropiere de Viena. A fost al doilea din cei sapte copii ai unui evreu maghiar,...

De ce am Nevoie de Psihologie Socială

Într-o societate în permanentă schimbare fiecare dintre noi îşi doreşte să se afirme şi să se impună din punct de vedere social, să aibă realizări...

Fundamentele Psihologiei

„Şi totuşi se mişcă”... am ales acest titlu pentru a da o notă de profunzime relaţiei dintre conştiinţa omului, în general şi de ce nu, la fel de...

Empatia

O mare varietate de definitii si metafore au fost oferite de literature de specialitate cu privire la empatie, incluzand: “Empatia este eul...

Neuropsihologia Atenției

NEUROPSIHOLOGIA ATENTIEI Exista numeroase puncte de vedere care ar putea fundamenta o teorie moderna a procesului atentiei. În decursul istoriei...

Comportamentul Social

Pentru o mai buna intelegere a subiectului propus vom face mai intai cateva precizari necesare pentru constructia interioara a lucrarii. In primul...

Te-ar putea interesa și

Contribuția Teoretică a Psihanalizei la Fundamentarea Psihologiei Dezvoltării

• Psihologia dezvoltării Ciclul vieţii umane reprezintă obiectul psihologiei dezvoltării. Această ramură a psihologiei explorează modurile în care...

Fundamentele psihologiei - fomarea noțiunilor științifice în școală

Elementul de baza al gandirii este notiunea sau conceptual prin care se reflecta ceea ce este esential si general in obiecte si fenomene, precum si...

Fundamentele psihologiei

Psihicul nu este omogen, uniform, nediferențiat, linear; dimpotrivă, el există și se manifestă în varii forme. Uneori este mai clar, mai lucid,...

Ipostaze ale psihicului și stării de conștiință

În volumul “Introducere în psihologie” Mielu Zlate susţine că, chiar dacă inconştientul a captat intr-o mai mare măsura, in ultima vreme, atenţia...

Fundamentele Psihologiei

CAP.I. SISTEMUL PSIHIC UMAN Sistemul psihic uman (SPU) reprezintă un “ansamblu autoreglabil de stări şi procese structurate pe baza principiilor...

Fundamentele Psihologiei

1. Definiţie: Definiţia este un mijloc fundamental sau o modalitate esenţială de cunoaştere. Există mai multe tipuri de definiţii: -...

Fundamentele Psihologiei II

Gândirea este mecanism psihic intelectual de prelucrare logică a informaţiilor. Psihologia gândirii, ca orice altă problemă psihologică, a generat...

Fundamentele Psihologiei

Introducere în psihologie Apariţia psihologiei ca ştiinţă de sine stătătoare are istoria ei. Înainte de a deveni ştiinţă autonomă, psihologia a...

Ai nevoie de altceva?