Psihologie experimentală

Tipuri de cercetari in psihologie

1) Tipul de relatie intre cercetator si subiect

a) Cercetari experimentale – cecetatorul manipuleaza o variabila independenta si provoaca reactii comportamentale(variabila dependenta) – experimentul de laborator.

b) Cercetari cvasiexperimentale – cercetatorul chestioneaza despre evenimente sau trairi psihologice,dar nu intervine – ancheta,chestionarul

c) Cercetari observationale – cercetatorul ramane necunoscut pentru subiect.

2) Tipul de metode de cercetare

a)cercetari cantitative(descriptiva,corelationala si experimentala) – controlul rezultatelor si generalizarea lor

b)cercetari calitative – analiza de profunzime a caracteristicilor unui segment al relatiilor sociale

3) In functie de scop

a)cercetari descriptive - descrierea evolutiei unor evenimente psihice

b)corelationare – legaturi intre fenomene,care nu sunt de ordin cauzal

c)explicative – explica cauza aparitiei unor evenimete psihice

4) In functie de numarul de subiecti

a)cercetari statistice

b)cercetari cazuistice(studiu de caz)

5) Dupa natura problemei

a)cercetari exploratorii– aprofundarea unei probleme

b)cercetari descriptive– descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale

c)cercetari cauzale

Exista trei mari categorii de cercetari in psihologie:

1) Cercetare fundamentala– conduce la dezvoltarea, testarea sau rafinarea unor teorii. Exemple legate de teoriile învăţării: teoria psihodinamică, teoria psihogenetică, constructivism, socioconstructivism, cognitivism

2) Cercetare aplicativa – conduce la examinarea utilităţii unei teorii în rezolvarea unor probleme practice. Exemple: examinarea eficienţei curriculumului centrat pe elev la gimnaziu, analiza eficienţei diverselor stiluri didactice în raport cu vârsta şi domeniul de studii

3) Cercetarea de evaluare – conduce la evaluarea meritelor sau valorii unei practici specifice într-un context determinat. Meritul este exemplificat prin faptul că un program îndeplineşte funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească (ex. platforma e-learning este funcţională şi facilitează accesul la informaţie). Valoarea constă în semnificaţia ataşată programului de către cei care îl folosesc (ex. platforma e-learning constituie una din cele mai reprezentative realizări ale reformei în universitate).

Exista doua metode de cercetare de natura calitativa si de natura cantitativa.Aceste cercetari mai cuprind la randul lor alte tipuri de cercetari care se deosebesc dupa cateva criterii: supoziţiile care stau la baza cercetării, scopul cercetării, intrebările cercetării, design-ul cercetării, interacţiunea dintre subiect si cercetător, variabilele, colectarea şi analiza datelor, modalitatea de a raporta cercetarea.

Cele doua tipuri de cercetare, cantitativa si calitativa, se deosebesc mai ales prin scopurile pe care si le propun, care sunt fie explicative, fie exploratorii.

I.CERCETAREA DE TIP CANTITATIV: descrie conditii si situatii, circumstante intalnite in realitatea curenta, investigheaza anumite relatii, intre circumstante si anumite comportamente, intre cauze si efecte. Exista trei tipuri de cercetare cantitativa:

1) Cercetări descriptive

2) Cercetări corelaţionale

3) Cercetări experimentale

Cercetarea descriptiva are ca scop sa furnizeze o descriere a unei situaţii, eveniment sau set de evenimente particulare. Exemple:

– Câţi elevi abandonează şcoala în perioada gimnaziului- Din ce categorii sunt acesti elevi-

– Care este atitudinea elevilor, profesorilor şi părinţilor faţă de probele unice de evaluare-

– Care este specificitatea relaţiilor de putere în închisoare?

Cercetarea cantitativ-descriptiva are urmatoarele caracteristici:

– Utilizează loturi largi, dar pot fi realizate şi pe loturi mici sau chiar un singur individ

– Folosesc teste, chestionare şi sondaje

– Sunt focalizate pe informaţii privind atitudini, credinţe, practici, interese etc.

– Se pretează la prelucrări statistice

Potentiale probleme:

– Instrumentele folosite pot să nu fie valide

– Rata răspunsurilor poate fi scăzută în sondaje

– Calitatea şi onestitatea raspunsurilor subiecţilor poate fi indoielnica

Cercetarea descriptiva este de mai multe tipuri:

Observaţia naturală – consta in colectarea unor date ce tin de comportamentele naturale; observatorul ramane complet ascuns pentru a nu influenta comportamentul. Chiar daca este foarte des intalnita, aceasta tehnica nu informeaza in legatura cu cauzele comportamentuluiu observat.

Observaţia participativă – este un demers descriptiv ce implica observarea si inregistrarea unor comportamente,iar observatorul este parte activa a grupului de subiecti. Aceasta cercetare utilizează metode diverse: interviuri informale, observatie directă, participare la viaţa grupului, discuţii colective, analiza documentelor personale, autoanaliză, anamneză etc. Acest tip de cercetare poate fi extrem de utila deoarece ofera uneori informatii necunoscute anterior si extrem de valoroase pentru cercetare; de asemenea asigura aprofundarea anumitor comportamente sau situatii. Observatia participativa consuma foarte mult timp, este discutabila in ceea ce priveste obiectivitatea, iar documentarea se bazeaza pe memoria si intuitia cercetatorului.