Rezumat Gena egoistă de Richard Dawkins, Capitolul I De ce există oameni

In primul capitol din cartea "Gena egoista", autorul, Richard Dawkins, ne spune ca ceea ce tine de inteligenta in viata ajunge la maturitate doar atunci cand putem intelege cauza propriei existente. Acesta insista pe teoria evolutionista pornind de la intrebarea care da chiar titlul acestui prim capitol "De ce exista oameni?".

Raspunsul la acesta intrebare reiese si din descoperirile lui Charles Darwin, care chiar da o explicatie solida in privinta existentei noastre si ca organismele vii au existat pe Pamant cu trei milioane de ani inainte ca noi sa ne gandim la cauzele existentei.

Autorul nu este interesat de evolutia morala a omenirii, ci decum a evoluat aceasta in raport cu gena si ajunge la concluzia ca oamenii, ca si celelalte animale sunt precum masinile, creati de catre gene, care la randul lor poseda anumite insusiri. Deci cartea nu este un cadru de moralitate, nici un set de orientari comportamentale, nu pledeaza pe o moralitate bazata pe evolutie. Genele sunt cele care duc la formarea caracterului oamenilor, incepand cu caracterul egoist, deci cu gena egoista.

Richard Dawkins ne ajuta sa raspundem la intrebari precum: "Putem invinge genele egoiste?" sau "Trebuie sa ascultam de ele toata viata?", doar lecturand cartea si doar intelegand-o ca pe un avertisment. Tot acesta ne spune ca pentru a ne raspunde la aceste intrebari intervine si un factor foarte important, care apare numai in viata oamenilor, si anume cel care tine de cultura, de educatie si care face ca indivizii sa coopereze cu generozitate, fara egoism. De subliniat este ideea pe care autorul o prezinta, si anume aceea ca o societate umana care este bazata pe legea egoismului universal, degi a genei este o societate deplorabila.

Dupa exemplut dat de Dawkins, cel al babuinilor, se trece la o definitie a altruismului in raport cu comportamentul egoist. Deci comportamentul altruist este opusul egoismului atunci cand acesta duce la bunastarea unei specii. In concluzie si egoismul si altruismul sunt definite ca si comportamente demne de luat in calcul in anumite situatii.

Pentru a intelege aceste comportamente, autorul, da mai intai exemple de comportamente egoiste ale unor anumite specii, si anume cel al pescarusilor cu cap negru care asteapta pentru ca vecinul de cuib sa plece sa caute mancare pentru a se duce in cuibul acestuia si a-i manca un pui. Daca s-ar gandi sa plece dupa mancare si sa-si lase la randul sau cuibul fara protectie, acesta ar sfarsi ori plonjand in apa si mancat de foci, ori ar suferi de pe urma pierderii unui pui. Un alt exemplu de comportament egoist este cel in care femela din specia Mantis religiosa atunci cand se produce fenomenul de imperechere mamanca masculul, incepand cu capul acestuia, constienta fiind ca ramanand fara cap masculul poate duce la bun sfarsit fenomenul de imperechere.