Violența în Școală

Violenţa in mediul şcolar este un fenomen destul de complex, cu o diversitate de forme de manifestare care justifică folosirea terminologiei specializate, rafinate: astfel şcoala este spaţiul de manifestare a conflictului între copii si între adulţi-copii, iar raporturile de forţă sau planul in care se consumă conduitele ofensive (verbal, acţional, simbolic) sunt variabile importante în înţelegerea fenomenului. De aceea când vom folosi noţiunea mai generală de „violenţă” vom desemna orice comportament al cărui scop este prejudicierea sau distrugerea victimelor.

O cunoaştere în profunzime a dificultăţilor curente sau potenţiale cu care se confruntă elevii, cadrele didactice sau ehipa managerială a şcolii în ceea ce priveşte fenomenul de violenţă este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea unor măsuri de intervenţie adecvate.

Obiective

• Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală

• Formarea unui comportament asertiv în situaţii care pot escalada în violenţă

• Sensibilizarea elevilor privind consecinţele actelor de violenţă

• Îmbunătăţirea gradului de implicare voluntară a elevilor în activităţii de prevenire

Dacă, în fazele de început ale educaţiei şcolare, predomina violenţa profesorului asupra elevilor, democratizarea educaşiei a antrenat o deplasare a violenţei către elevi, canalizând-o dinspre elevi spre profesori.

Vilenţa fizică şi cea verbală sunt două dintre cele mai des întâlnite tipuri de violenţă în şcolile din lume.

Cultura adoleşcenşilor pare a fi centrată pe violenţă, fenomenul la care au contribuit familia, şcoala, industria divertismentului şi mass-media.

Tipuri de violenţă la care sunt supuşi elevii şi profesorii:

• Violenţă emoţională, vulgaritate de limbaj;

• Violenţă fizică din partea colegilor mai mari sau mai puternici;

• Agresivitatea părinţilor, fraţilor, bunicilor ca masură de disciplinare a copiilor;

• Critica şi sancţiunile exagerate ale profesorilor, care nu – şi cunosc eficient de bine elevii;

• Violenţă stradală, escrocherii, şantaj din partea unor tineri fără ocupaţie, a găştilor de cartier;

• Frustrarea datorată unor probleme de natură socio – economică;

• Violuri, perversiuni sexuale, pornografie- între elevi sau provocate de persoane din afara şcolii.

• Atitudini şi limbaj trivial, vulgaritate din aprtea elevilor;

• Agresivitate nonverbală, atitudini sfidătoare din aprtea elevilor sau persoanelor din partea elevilor sau persoanelor din afară şcolii;

• Vestimentaţia provocatoare, etalarea opulenţei familiei, violenţa emoţională;

• Impoliteţe, insulte, obraznicie, nesupunere, ameninţări, reproşuri din partea elevilor;

• Comentarii impertinente la observaţiile profesorilor, părăsirea clasei în timpul activităţilor;

• Violenţă verbală, ameninţări şi chiar violenţă fizică din partea unor părinţi;

• Contestarea autorităţii, corectitudinii şi competenşei profesionale a unor cadre didactice de către elevi şi părinţi;

• Existanţa unor grupuri organiyate care terorizează scoala, pe unii profesori;

• Violuri, perversiuni sexuale, lovituri, tâlhărie.