Deficiența mintală cu analiza SWOT

I. Introducere

Din multele definiții ale societății putem conchide că aceasta este „un ansamblu unitar, sistem organizat de relații între oameni, istoricește determinate, bazate pe relații economice și de schimb” . Pe cale de consecință ne dăm seama că termenul de „societate” nu înglobează totalitatea membrilor unei comunități.

În cadrul acestui studiu abordăm problema educației copiilor cu nevoi speciale.

Copiii trebuie să învețe în școală lucruri cât mai multe și cât mai diferite, însă unii pot învăța mai repede, alții mai încet, unii mai bine, alții întâmpină probleme necesitând ajutor suplimentar. Niciun copil nu este identic cu celalalt. Copiii care necesită ajutor suplimentar într-o problemă prezintă cerințe educative speciale, ei fiind majoritatea, copii cu dizabilități. Școlarizarea copiilor cu dizabilități alături de semenii lor în cadrul acelorași școli sporește oportunitățile de învățare și facilitează includerea acestora în societate.

II. Definirea deficienței, a handicapului și a incapacității :

Deficiența este o simplă abatere de la normele general acceptate într-un anumit loc și într-un anumit timp istoric. Deficientul se poate integra singur în societate.

Handicapul, în concepția tradiționalistă, definește posibilitățile reduse ale unei persoane de a acționa singur, comparativ cu posibilitățile unei persoane sănătoase. Handicapul mai poate fi definit și ca o afectare la nivelul funcționării capacității naturale a individului de adaptare la mediul social. Exigențele unor bariere fizice, sociale și culturale împiedică individul să aibă acces la viața colectivității asemenea oricărui altui cetățean. Deci handicapul apare în relația individ-mediul social și are ca efect limitarea participării la viața socială.

Incapacitatea este o consecință care duce la pierderea abilității de a efectua o activitate în condiții considerate normale pentru o ființă umană.

III. Prezentarea trăsăturilor generale ale handicapului de intelect

Cauzele care pot determina un handicap pot fi multiple și anume cauze genetice, boli infecto-contagioase, accidente, nașteri cu risc, cauze socio-culturale.

În funcție de aceste cauze se disting următoarele tipuri de handicap : motrice, locomotorii, psihomotorii, handicap de intelect, senzoriale, de comportament, de origine socială, de limbaj, asociate, polihandicap, bolnavi psihici.

III. 1. Caracteristici generale

Cel mai des întâlnit între elevii care se prezintă în primul an de școală este deficitul de intelect.

Copiii, din punctul de vedere al inteligenței, se împart în diferite categorii, de la supradotați la copii cu nevoi speciale. Copiii cu întârziere mintală sunt îndreptați către învățământul special, cei cu indice de limită sunt orientați spre învățământul de masă.

Experiența arată că copiii din școala ajutătoare sunt capabili, la absolvire să se integreze în societate.

Întrucât au o dezvoltare inegală, au nevoi să fie ajutați sa-și valorifice laturi ale cunoașterii în care sunt apți.

III. 2. Clasificarea handicapurilor de intelect după Emil Verzea

1. Intelect liminal,(IQ=80-90), sunt persoane recuperabile și au dificultăți de generalizare și de gândire critică

2. Debilitate mintală (IQ= 50-80), dezvoltarea intelectuală corespunzător vârstei de 7-12 ani, sunt recuperabili și școlarizați în învățământul special.

3. Handicapul de intelect sever (IQ= 25-50), dezvoltarea intelectuală corespunzător vârstei de 3-7 ani, sunt semi-recuperabili și școlarizați în cămine școală.

4. Handicapul de intelect sever (IQ= 0-25), dezvoltarea intelectuală corespunzător vârstei de 0-3 ani, irecuperabili, asistați regulat în cămine spital

Intelectul de limită se află la granița dintre normal și patologic având următoarele trăsături:

- există caracteristici anatomo-fiziologice care îți pun amprenta pe dezvoltarea ulterioară a copilului

- intelectul liminal apare în condiții de mediu natural normal

- în urma demersului de recuperare achizițiile sunt discrete sau nesemnificative.