Ancheta sociologică și sondajul de opinie

Traian-Ioan Rotariu (n. 1943) este profesor la Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj, seful Catedrei de Sociologie si prodecan al Facultatii de Istorie si Filosofie. A absolvit Facultatea de Matematica si Facultatea de Filosofie; a obtinut doctoratul in sociologie la Sorbona. Dintre lucrarile sale, retinem: Scoala si mobilitatea sociala in tarile capitaliste dezvoltate, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1980. De asemenea a coordonat urmatoarele lucrari, aparute in Seria Studia Censualia Transilvanica: Recensamantul din 1850, Bucuresti, Ed. Staff, 1996, Recensamantul din 1857, Bucuresti, Ed. Staff, 1997, Recensamantul din 1880, Bucuresti, Ed. Staff, 1997, Metode statistice aplicate in stiintele sociale (coautor), Iasi, Editura Polirom, 1999.

Petru Iluţ este profesor la Catedra de Sociologie a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, licentiat in filosofie, doctor in psihologie (sociala), cu stagii de specializare in SUA si, de mai scurta durata, in Franta, Germania si Suedia, implicat in prezent in mai multe programe de cercetare, mastera si doctorat, unele internationale. A mai publicat: Familia. Cunoastere si asistenta, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 1995; Structurile axiologice din perspectiva psihosociala, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1995; Abordarea calitativa a socioumanului, Iasi, Editura Polirom, 1997; Psihologie sociala (coautor), Cluj-Napoca, Editura Exe, 1994; Sociologie (coordonator), Cluj-Napoca, Editura Mesagerul, 1996, Iluzia localismului si localizarea iluziei, Iasi, Editura Polirom, 2000.

Lucrarea “Ancheta sociologica si sondajul de opinie”, apărută la editura Polirom din Iaşi în anul 2001, are câteva calităţi care o recomandă în special studenţilor de la Facultatea de Sociologie şi specialiştilor, dar si altor persoane interesate de ancheta sociologica si de sondajele de opinie. Autorul prezintă in mod detaliat activităţile ce intervin într-o ancheta sociologică, lucru de mare utilitate tuturor celor preocupati de domeniul ştiinţelor sociale. Lucrarea are un veritabil caracter didactic, fiind un ghid teoretic şi practic despre cum se concep şi se desfaşoară optimal anchetele şi sondajele. În acelaşi timp, examinează raportul cu alte strategii metodologice, relevând avantajele şi dezavantajele şi încadrându-se problematica sondajelor în aceea mai largă a opiniei publice şi a vieţii social-politice.

Stilul abordat de autor este unul sobru şi anticalofil şi este potrivit publicului căruia îi este destinată această lucrare. Lucrarea este de dimensiuni relativ reduse, cele 212 pagini fiind împărţite în sapte capitole, fiecare capitol fiind structurat la rândul său în subcapitole.

În primul capitol al lucrării, intitulat “Cunoaşterea socialului. Puncte de reper epistemologice”, autorii ne construiesc un minim fundal epistemologic (epistemologic= aparţine teoriei cunoaşterii) pentru înţelegera mai cuprinzătoare şi mai nuanţată a anchetei şi a sondajului de opinie, a locului şi a rolului lor în cunoaşterea socioumanului.

În cel de-al doilea capitol al lucrării, “ancheta şi sondajul în contextul metodologic sociouman” aflăm definiţiile diverselor metode de abordarea socialului. Astfel, în timp ce Ghiglione şi Matalon (1992) susţineau existenţa a patru metode în ştiinţele sociale : observaţia, ancheta, experimentul şi analiza “urmelor” (aceasta din urmă fiind un fel de observaţie “amânată”; în schimb autorii acestei lucrări suţin că, în ştiinţele umane se utilizează cinci metode fundamentale de investigare :experimentul, observaţia, analiza documentelor, interviul şi ancheta.

Ancheta, ca metodă specifică ştiinţelor socioumane, presupune un schimb de informaţii, mai exact, o comunicare între cercetător şi indivizii umani investigaţi, primul fiind cel care provoacă un comportament verbal din partea celor din urmă. Sondajele de opinie sunt specii ale anchetei sociologice şi se bazează pe ideea reducerii populaţiei statistice efectiv cercetată la o parte (mică) a ei, capabilă să reprezinte caracteristicile întregului. Astfel, în domeniul investigaţiilor sociologice, se utilizează frecvent expresia de “sondaje de opine” sau “sondaje de opine publică” pentru a se desemna un anume gen de anchetă, şi anume cea efectuată pe diferite probleme de mare interes public şi care urmăreşte să surprindă opiniile şi atitudinile oamenilor legate de aceste probleme.