Erorile în Anchete Sociologice și Sondaje de Opinie și Sursele Lor

Notiunea de „eroare” o putem defini într-un proces de masurare când pornim de la premisa ca exista o valoare fixa, o masura independenta si care nu poate fi regasita exact, doar cu o anumita aproximatie.

Daca însusirea x are valoare reala v, iar valoarea masurata aproximativ este atunci eroarea este

Rezultatul oricarei cercetari prin esantionare cade sub banuiala, nu ca reproduce imperfect o realitate, dar ca ar reproduce altceva decât pretinde cercetatorul. În efortul constientizarii de a reduce numarul si amploarea erorilor, s-a facut o clasificare.

Tipuri principale de erori

a) O prima clasificare releva:

- erori sistematice, care provin din actiunea constanta a unui factor

- erori întâmplatoare, rezultat al unor factori aleatori.

Atunci când se repeta o actiune de înregistrare si masurare, cum este situatia în ancheta, care se adreseaza multor indivizi, are loc agregarea erorilor individuale, ajungându-se la o eroare totala.

Totusi, la nivel de grup, unele erori individuale se pot compensa cu altele, de aceea eroarea finala, obtinuta dupa compensarea erorilor individuale, se numeste eroare neta.

Însumând erorile individuale fara a tine seama de semnul lor, obtinem eroare bruta.

Daca în urma unei masurari valoarea adevarata este x iar cea obtinuta este xi eroarea neta este o suma de .

Eroare neta tinde catre 0 când numarul înregistrarilor creste.

b) Alta clasificare se poate face în:

- erori intentionate,

- erori neintentionate.

Cele neintentionate, pot conduce la erori sistematice, deci la o valoare mai mare a erorii nete. Daca erorile intentionate, destinate sa distorsioneze rezultatele, sunt totusi mai usor de controlat, cele neintentionate presupun instruire, experienta, autoanaliza. Ele se pot evitate prin validitatea si fidelitatea instrumentelor de cercetare.

Validitatea – exprima gradul în care un instrument exploreaza ceea ce investigatorul intentioneaza, gradul în care indicatorii masoara ceea ce presupunem.

Fidelitatea – ne spune în ce masura un instrument are stabilitate în producerea rezultatelor. Ea exprima gradul de încredere si stabilitatea masurarii.

În general, un instrument poate dispune de fidelitate si daca nu este valid, dar reciproca nu mai este adevarata.

O clasificare exhaustiva a erorilor dupa aparitia lor in anchete si sondaje, precum si sursele care le genereaza ar fi urmatoarea:

- Erori de esantionare si datorate nonraspunsurilor

Orice cercetare selectiva implica o eroare. Esenta este ca aceasta sa aiba caracter aleator; numai erorilor aleatoare li se poate estima amploarea.

Eroarea standard arata cât este în medie eroarea comisa atunci când înlocuim valoarea din populatie cu cea din esantion.

Caracterul nealeatoriu al unui esantion poate conduce la factori de distorsiune cu actiune constanta.

Cel mai simplu exemplu este publicarea chestionarelor în ziare si reviste.

Aceeasi distorsiune o creeaza si multimea nonraspunsurilor care provin fie din necompletarea întregului chestionar, fie a unor întrebari. Ele provin datorita negasirii persoanei, refuzului de a raspunde, nereturnarii chestionarelor, a ignorantei.