Discriminarea în rândul femeilor la locul de muncă

Prezentarea problematicii cercetarii

Despre discriminarea femeilor la locul de muncă s-a scris mult, iar la nivel social s-a consolidat ideea conform căreia femeile și bărbații nu pot ajunge la deplină egalitate.

Discriminarea de gen, una dintre formele de discriminare alaturi de cea pe criterii de varsta, convingeri politice, rasa si religie, reprezinta o problema recunoscuta la nivel mondial. Discriminarea de gen, indiferent de împrejurările în care se manifestă, constituie o formă de marginalizare socială. Atunci când discriminarea de gen se produce în relație cu procesul de educație și pregătire profesională, ori cu condițiile angajării în muncă sau cu recompensarea eforturilor depuse în procesul muncii, atunci aceasta creează prejudicii nu numai în planul demnității umane, ci și în cel al intereselor social-economice ale persoanelor vizate.

Incepand cu anii 1970, legile care promoveaza egalitatea intre sexe a existat in cadrul Comunitatii Europene. Astfel, 13 legi au fost adoptate in scopul asigurarii tratamentului egal si corect la locul de munca pentru femei si barbati.Aceste legi acoperă o multitudine de domenii, inclusiv tratamentul egal în situația participării la un concurs pentru ocuparea unui post, tratamentul egal la locul de muncă, protecția lucrătoarelor însărcinate și a mamelor care alăptează și dreptul la concediu maternal și paternal.

Milioane de femei și de bărbați din toată Europa se bucură de aceste drepturi în fiecare zi - dar puțini dintre aceștia știu că Uniunea Europeană este responsabilă pentru aceste legi!

Origine rasială și etnică, Religie și convingeri, Dizabilitate, Orientare sexuală, Vârstă. Aceste cinci tipuri de discriminare, împreună cu discriminarea pe bază de sex, sunt incluse în Tratatul de la Amsterdam al Uniunii Europene ca domenii în care UE poate acționa pentru prevenirea discriminării.

In ceea ce priveste literatura, conform lui Ross (2008) discriminarea este ceva usor de identificat. De asemenea una dintre teze sustine ca discriminarea de gen are o infuelnta ridicata cand vine vorba de satisfactia la locul de munca si performanta. Acest studiu a dezvăluit în ciuda numeroaselor progrese și îmbunătățiri, ca discriminarea de gen încă persistă la locurile de muncă și continuă să fie experimentata de femei.

In mod similar, Hora (2014) a spus că femeile nu numai că nu au aspirat pentru funcții de conducere superioare, dar au incercat să profite de învățământul superior, ceea ce le va face mai dezvoltate din punctul de vedere al competențelor și le oferă, de asemenea, multă experiență în învățarea și aplicarea deciziei manageriale.

Shikha & Yuvika (2014) arată în studiul lor că există o variație care poate fi văzută între caracteristicile conducătorilor de sex masculin și feminin. Mulți respondenți cred că femeile au trasaturile potrivite pentru a fi lideri pe baza emoțiilor, creativității, inteligenței, muncii grele și onestității. Dar când vorbim despre decisivitate și aroganță, liderii bărbați sunt cei mai reprezentativi.

Scopuri si obiective

Avand in vedere informatiile de mai sus, prin acest studiu ne-am propus sa investigam problematica discriminarii in randul femeilor in ceea ce priveste viata profesionala si cat de mult este aceasta afectata.

Obiectivele cercetarii:

- in ce masura femeile sunt constiente de acest fenomen;

-in ce masura problema cercetata este prezenta la noi in tara;

- modalitatile prin care femeile sunt discriminate;

-efectele negative ale discriminarii in randul femeilor.