Politici de incluziune socială

POLITICI DE EXCUZIUNE/INCLUZIUNE A RROMILR

Scurt istoric

Prima atestare documentara a existentei unor comunitati de rromi este din anul 1068, din vremea Imperiului Bizantin. Rromii au fost denumiti in diferite feluri de popoarele cu care au intrat in contact: "arami" (armean, pagin), "faraontseg" (gloata), "bohemien" (din Boemia), "tartares" (tatar), "gypsy" (egiptean), "saracin" (arab), "athinganoi" (tigan).

Despre locul de origine al rromilor exista mai multe teorii. Unii specialisti (romanologi) considera ca acestia ar proveni din Egipt, in timp ce altii avanseaza ipoteza nord-vestului Indiei, in provincia Punjab. Este sigur insa ca migratia rromilor catre Europa- alaturi de alte grupuri etnice orientale- s-a facut treptat cu opriri prin Grecia, Bulgaria, Serbia, Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, dar si in vestul continentului.

Etnonimul "rrom" (din grecescul "rhomaios", denominatie pentru locuitorii Imperiului Roman, iar dupa crestinare, pina la prabusirea Imperiului, pentru crestinii Bizantului), alaturi de "sinto" (rromii din spatiul germanic) si "kalo" (rromii din spatiul hispanic) defineste o comunitate etnica transfrontaliera, cu limba si cultura distincta. In ultimii ani, in majoritatea tarilor lumii organizatiile etnice au reusit sa impuna denumirea de "rom", lucru acceptat si de autoritatile respectivelor state. In Romania, dupa ce Ministerul Afacerilor Externe a inaintat un Memorandum catre Guvern solicitind ca in evidentele oficiale sa se foloseasca termenul de tigan si nu de rrom, evitindu-se astfel posibila identificare a romanilor cu membrii acestei etnii, organizatiile rromilor au protestat si s-a convenit asupra formulei "rrom".

La scurta vreme dupa rasturnarea regimului comunist, rromii au fost recunoscuti ca minoritate nationala. Desi acest lucru a presupus cistigarea unor drepturi politice si civile, deteriorarea situatiei economice si sociale a rromilor a continuat. Acest lucru s-a datorat atit neglijarii institutionalizate cit si, in unele situatii, unei legislatii discriminatorii (Legea Fondului Funciar, Legea Ajutorului Social, Legea Invatamintului etc.) sau interventionismului institutiilor statului in procesul de cristalizare a miscarii rromilor.

Diferitele comunitati de rromi (circa 40 existente) au infiintat numeroase formatiuni politice si organizatii civice, dintre care amintesc: Partida Romilor, Federatia Conventia Cadru a Rromilor, Federatia Etnica a Rromilor, Partidul Democrat al Rromilor, Lautarilor si Rudarilor din Romania, Partidul Democrat Crestin al Romilor din Romania, Alianta pentru Unitatea Rromilor, Asociatia Studentilor Rromi, Centrul pentru Interventii si Studii- Romani Criss, Centrul de Politici Publice Aven Amentza, Astra-Satra, Agentia de Dezvoltare Impreuna, Asociatia Femeilor Rrome din Romania, Fundatia Phoenix, Comunitatea Etniei Rromilor din Romania, fundatia Ion Budai Deleanu, Fundatia Social Culturala a Rromilor "Ion Cioaba" etc.

La 25 aprilie 2000, Guvernul roman aproba o Strategie nationala de imbunatatire a situatiei rromilor, un program pe 10 ani care isi propune ridicarea nivelului social si economic al rromilor si integrarea lor in societate.

Asupra numarului exact al rromilor exista inca numaroase discutii. Ultimul recensamint, din 1992, consemneaza existenta a 409 723 persoane apartinind acestei etnii, in schimb, organizatiile de romi avanseaza chiar cifra de 1,5- 2 milioane.

Rromii au inceput sa se organizeze si la nivel international, adoptindu-se un steag ca simbol al unitatii etnice. Steagul este format din doua benzi longitudinale, verde si albastru, si in centru o roata cu spite rosii. Verdele simbolizeaza pamintul mama, albastrul este cerul- tata si Dumnezeu- iar roata simbolul peregrinarii milenare a acestui popor.

Drapelul rromilor de pretutindeni. Roata cu spite chakra a fost adoptata la primul Congres Mondial al Rromilor, in 1971, ca simbol al natiunii rrome. Tot atunci s-au adoptat si drapelul, imnul si ziua internationala a rromilor.