Statistică inferentială

1. Premise teoretice

În contextul mediatizării puternice şi pe diferite canale de comunicaţie a fenomenelor şi proceselor petrecute în politica diferitelor state, este la îndemâna oricui să dobândească o serie de cunoştinţe şi să înţeleagă funcţionarea angrenajelor din acest domeniu.

În condiţiile punerii la dispoziţia publicului a tot mai multor informaţii cu caracter social-politic şi a promovării şi realizării unei transparenţe în viaţa politică, apare şi se perfecţionează capacitatea de înţelegere şi apreciere a indivizilor cu privire la sistemul social-politic al ţării în care trăiesc. Această apreciere vizează, pe lângă caracterizarea nivelului de bunăstare a unui stat în comparaţie cu statele impozante din viaţa politică a lumii, şi formarea unor opinii particulare cu privire la cauzele numeroaselor disfuncţii sociale care apar ca urmare a intervenţiei politicului.

Fiecare individ, prin contactul permanent cu mijloacele media, îşi va stabili opţiunile politice, îşi va identifica convingerile cu ideologiile unuia din partidele politice active, formându-şi apoi, în virtutea întăririi acestor convingeri, un spectru prin care priveşte realitatea din fiecare domeniu al vieţii publice, fie el social, politic, economic, cultural. Cu privire la viaţa politică românească, sunt de părere că măsura în care cetăţenii iau parte activ sau pasiv la aceasta determină nemulţumirea acestora faţă de condiţiile actuale de trai în România.

2. Ipoteza de cercetare

Interesul crescut al indivizilor faţă de viaţa politică cauzează scăderea încrederii în calitatea funcţionării democraţiei româneşti.

Lansez această ipoteză date fiind atât evenimentele tumultoase din viaţa politică a României mileniului III, cât şi democraţia încă proaspăt impelementată, confuză şi prost înţeleasă de către români.