Cuprins
- Cap. I. Administraţia publică.1
- I.1. Fundamentele managementului public.1
- I.2. Organizarea administraţiei publice.3
- I.3. Sistemul decizional.4
- I.4. Metode şi tehnici utilizate în managementul public.5
- I.5. Resursele umane în managementul public.6
- Cap. II. Administraţia privată (Întreprinderea).7
- II.1. Fundamente teoretice ale managementului întreprinderii.7
- II.2. Structura organizatorică a întreprinderii.8
- II.3. Sistemul decizional.9
- II.4. Sisteme, metode şi tehnici în management.10
- II.5. Rolul resurselor umane în managementul întreprinderii.11
- Bibliografie.12
Extras din referat
Cap. I. Administraţia publică
I.1. Fundamentele managementului public
Într-o societate modernă, democratică, activitatea statală este complexă şi diversificată. Între domeniile importante menţionăm: administrativ, juridic, cultural, ocrotirea sănătăţii, învăţământ, sport etc. Toate acestea reprezintă părţi ale managementului public, care are ca obiectiv fundamental satisfacerea intereselor sociale, generale.
În literatura de specialitate, în mod frecvent întâlnim noţiuni ca: administraţie, administraţie de stat, activitate executivă, autoritate executivă, autoritate administrativă şi mai puţin management public.
Astfel, unii autori precizează că termenul de “administraţie” desemnează o activitate a unei persoane, care ajută la realizarea unui obiectiv şi derivă din cuvântul din limba latina “magister”, semnificând stăpânul căruia i se subordonează servitorul.
Alţi specialişti consideră că administraţia locală, în baza principiului autonomiei locale, este, în esenţa, administraţie publică şi nu administraţie de stat.
Utilizând noţiunea de “administraţie de stat”, alţi autori susţin că prin aceasta se înţelege un sistem de instituţii ale statului sau “o anumită formă fundamentală de activitate administrativă”.
Există şi grupuri de specialişti care fac o distincţie netă între “administraţie de stat” şi “activitate executivă”; definind prima noţiune ca fiind “activitatea care se desfăşoară pentru îndeplinirea în mod practic şi concret a funcţiilor statului şi a sarcinilor organismelor administraţiei de stat”, iar cea de-a doua noţiune ca desemnând o parte a sistemului administrativ.
Autoritatea administrativă, susţin specialiştii francezi, este reprezentată de o persoană sau de un grup de persoane, funcţionari publici care au competenţe precizate de lege pentru a acţiona în sensul aplicării conţinutului legilor publice.
În cadrul managementului public, sistemul administrativ este abordat din punct de vedere juridic. În ţara noastră, principalele componente ale acestuia sunt următoarele autorităţi publice: Parlamentul, Preşedintele, Guvernul, ministerele şi alte instituţii subordonate direct guvernului, organisme centrale de specialitate autonome, instituţii subordonate ministerelor, prefectul, instituţiile locale: consiliul judeţean, consiliul local, primarul şi instituţiile subordonate acestora. Unii specialişti consideră că aceasta este o abordare formal organică, dar că există şi o a doua accepţiune, în sens material funcţional. Astfel, administraţia publică evocă acte juridice şi operaţiuni materiale prin care se execută legea, fie prin emiterea de norme subsecvente, fie prin organizarea sau, după caz, prestarea directă de servicii publice.
Având în vedere definiţia, putem desprinde următoarele trăsături ale managementului public:
- managementul public reuneşte un ansamblu de procese şi relaţii de management, care apar între componentele sistemului administrativ;
- obiectivul managementului public este satisfacerea interesului public, prin crearea unui cadru instituţional corespunzător, care să permită aplicarea actelor normative;
- procesele desfăşurate în sectorul public sunt atât procese de management, cât şi de execuţie;
- relaţiile de management din instituţiile publice reprezintă raporturile care apar în sistemul administrativ.
Prin urmare, managementul public este o disciplină specializată care are ca obiect cunoaşterea proceselor şi relaţiilor de management din administraţia publică în toată complexitatea lor în vederea formulării de principii şi legităţi pentru perfecţionarea permanentă a organizării şi funcţionării structurilor administrative, în funcţie de valorile puterii politice, de necesităţile economico-sociale, de gradul de înzestrare tehnică, de nivelul general de cultură şi civilizaţie etc., cu scopul realizării unor servicii publice eficiente, corespunzătoare nevoii sociale generale şi satisfacerii interesului public.
Ca şi caracteristici ale managementului public, menţionăm:
a) Caracterul integrator. Managementul public studiază procesele şi relaţiile de management din administraţia publică, cu scopul fundamentării soluţiilor de perfecţionare şi raţionalizare a sistemului administrativ. Acesta studiază, în esenţă, modul de conducere a instituţiilor publice dintr-o societate, în sensul larg al termenului, integrând elemente din toate domeniile vieţii sociale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Administratia Publica si Administratia Privata - Delimitari si Interferente.doc