E-Learning Administrativ

E-learning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta planificata de predare-învatare organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale într-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti în maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicarii - în special prin Internet. Internetul constituie atât mediul de distributie al materialelor, cât si canalul de comunicare între partile implicate. E-learning-ul are un sir de avantaje:

În primul rând, observam convertirea continutului cultural din întreaga lume într-o forma digitala, facând astfel produsele disponibile oricui, oriunde si oricând. Retelele de comunicatii cu arie larga si de mare viteza, legând computerele din apartamente sau de pe pupitrele elevilor la biblioteci digitale de mare capacitate schimba conditiile culturale în care se desfasoara educatia. Izolarea este de domeniul trecutului si are loc o substitutie a insuficientei si perimarii informatiilor cu amploarea si arhisuficienta lor. Problemele educatiei se schimba profund, alternativa la o cunoastere insuficienta si costisitoare fiind gasirea strategiilor ce permit accesul nelimitat la cultura.

În al doilea rând, sunt dezvoltate multiple modalitati de a reprezenta informatii, de a simula interactiuni si a exprima idei, extinzând achizitiile inteligentei, alterând astfel spectrul civilizatiei, modificând cerintele participarii la cultura. . Mediul digital extinde evident sfera, fiind folosit pentru a achizitiona informatii si pentru a exprima idei în diverse moduri - verbal, vizual, auditiv sau îmbinarea tuturor acestora. Ca rezultat, educatorilor le va fi din ce în ce mai dificil sa favorizeze manipularea limbajului verbal în detrimentul celorlalte modalitati de expresie.

În al treilea rând, oamenii exteriorizeaza diverse abilitati curente - de a calcula, de a scrie corect, a memora, a vizualiza, a compara, a selecta - în instrumentele digitale cu care lucreaza, dobândind astfel practic o adevarata maiestrie în ce priveste aceste abilitati, cândva rezultate ale educatiei. Tehnologiile digitale largesc potentialitatile personale. Procesoarele de texte, de exemplu, avertizeaza în cazul oricarui cuvânt scris incorect sau în cazul greselilor gramaticale, foile de calcul permit oricui sa faca rapid si corect calcule dupa formule extrem de complexe, bazele de date permit si celor cu slabe capacitati de memorare sa manipuleze seturi întregi de informatii. Diverse alte forme de instrumente de lucru specializate reduc nivelul aptitudinal necesar pentru a participa efectiv la o gama larga de activitati culturale.

E-learning-ul asigura acces in timp real la informatie de oriunde si oricand;

E-learning-ul permite o flexibilitate crescuta;

Prin e-learning se stabileste un contact direct cu cel care face predarea;

E-learning-ul se adapteaza mai bine la necesitatile participantului decat forma traditionala de predare;

E-learning-ul se caracterizeaza prin diversitate in modul de predare.

Avantajele şi problemele ridicate de această metodă de instruire la distanţă au fost enumerate în diverse lucrări. Nu este scopul acestui studiu să abordeze această

problematică. De interes însă sunt alte două aspecte care probabil au stat la baza

deciziei ministerului care joacă rolul autorităţii contractante şi care probabil că vor

răspunde la întrebarea din titlul acestei secţiuni.

Problema cu care se confruntă cei care administrează aceste fonduri este lipsa

timpului. Dacă, de exemplu, fondurile încep să fie disponibile la începutul unui an,

până la sfârşitul anului procesul de absorbţie a banilor trebuie să fi luat sfârşit.

Datorită lipsei de timp, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că, la nivel

naţional, toţi cei interesaţi au aflat de disponibilitatea acestor fonduri, de modul lor de

accesare, de modul în care trebuie scris un proiect, cum şi când trebuie depus, cum este

evaluat şi modul în care este auditat un proiect finanţat din fonduri structurale. Astfel,

vizibilitatea acestor fonduri trebuie să fie asigurată la nivel naţional.

Numeroase entităţi, fie ele IMM-uri, fie ONG-uri, membrii ale administraţiei de

stat, universităţi sau biblioteci au încercat să scrie proiecte care însă nu au avut nici un

rezultat finalizat prin obţinerea finanţării, aceste proiecte fiind respinse la diferite

nivele ale procesului de evaluare: fie la cel administrativ, din cauza lipsei unor

documente sau din cauza completării eronate a diferitelor formulare, fie la un nivel mai

înalt, la care proiectul nu a demonstrat utilitatea lui sau valoarea adăugată pe care o

poate genera sau nu a putut proba sustenabilitatea proiectului din momentul în care

finanţarea se termină.

Aceste probleme s-ar putea rezolva cu uşurinţă dacă ar exista un corp de specialişti

în acest domeniu, care ar parcurge cursurile unei facultăţi de profil sau un curs

postuniversitar. Din păcate o astfel de specializare încă nu există la noi în ţară în nici o

universitate şi nici nu există şanse să apară din motivele care vor fi expuse în

continuare.

Se ştie că dezvoltarea industrială poate fi evaluată şi estimată. De exemplu, este

foarte clar că tehnologiile de comunicaţie mobile vor domina viitorul şi vor deveni

parte integrantă din viaţa noastră, fapt pentru care numeroase universităţi tehnice

pregătesc specialişti în acest domeniu, ingineri în calculatoare, electronişti specializaţi

în comunicaţii, automatişti, specialişti în micro şi nano tehnologii. Aceşti studenţi au

timp să se formeze, să practice ceea ce învaţă, să experimenteze, fapt care însă nu se

poate aplica şi în cazul de faţă. Condiţiile de finanţare se schimbă de la o linie la alta,

autorităţile contractante se modifică, întreg procesul este foarte dinamic şi este impus

de aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

Având în vedere aceste două aspecte, legate de spaţiu – vizibilitatea informaţiei

trebuie să fie asigurată la nivel naţional – şi de lipsa de timp de formare a specialiştilor

în domeniu, acest studiu doreşte să demonstreze eficacitatea soluţiei alese: instruirea în

format e-learning.

Avantajele pe care le oferă acest tip de instruire sunt cele care o recomandă:

rapiditate, acoperire largă, valoare didactică, eficienţă a costurilor. Informaţia

privitoare la oportunităţile oferite de fondurile structurale, de modul de accesare şi

gestionare a acestora poate ajunge în timp util la entităţile interesate cu costuri net

inferioare decât în cazul organizării unor sesiuni de instruire face-to-face. În plus,

eficacitatea acestui tip de instruire, demonstrat în teorie de numeroase articole, dar şi în

practică, de numeroase companii şi universităţi de renume mondial arată clar faptul că

acest mod de formare ajută administraţia de stat, ONG-urile şi IMM-urile să intre în

plutonul fruntaş pe sectorul de piaţă pe care operează.

Numeroase studii au demonstrat că adulţii apreciază metodele de instruire care le sporesc autonomia. Instruirea în sistem e-learning vine să preîntâmpine aceasta dorinţă a cursanţilor adulţi, oferindu-le acestora o flexibilitate şi o independenţă imposibil de atins în modul tradiţional de predare.

Faptul că adultul decide când să înveţe, cât să înveţe şi uneori, ce să înveţe (în cazul în care parcursul materiei nu este restricţionat de anumite reguli impuse de creatorul conţinutului) reprezintă atuuri care valorează foarte mult în favoarea e-learning-ului