Guvernanță publică - implicațiile cercetării literaturii de specialitate

Utilizarea tot mai mare a termenului "guvernanta" in procesele de modernizare a sectorului public

Termenul de "guvernanta" are vechi origini etimologice identificate de catre mai multi autori prin termeni cum ar fi latinescul "gubernare" si grecescul "kybernân" sau "kubernetes", care face referire la capitanii antici. Cuvantul "kybernetes" a fost, de asemenea, utilizat de Platon ca arta de directie sau de conducere

In timpurile moderne, guvernanta a devenit ceva mai mult decat o directie, un concept multidimensional, pentru care nu este usor sa gasesti o defintie comuna larg acceptata. Acest termen s-a extins si in zilele noastre si se gaseste in diferite domenii, cum ar fi cu referire la firmele private (de guvernanta corporativa), administratia publica (guvernanta publica), precum si institutiile internationale, politicile lor si recomandarile pentru tarile membre (guvernanta globală) Dincolo de context, conceptul de guvernanta a fost atat de mult folosit in ultimii zece ani, incat unii autori fac referire la o „industrie a termenului guvernata”.

Cu toate acestea, este aproape imposibil sa gasim in bogata literatură de specialitate un acord privind partile acestui concept sau o definitie consensuala.

Ca o consecinţa, guvernanta publica publice rămâne un model imprecis şi neclar. Pentru unii autori secretul succesului sau se datorează acestui caracter vag si a flexibilitatii interpretative Cu toate acestea, alti autori au observat că difuzia si utilizarea din ce in ce mai des a termenului duce la pierderea preciziei conceptuale

Obiectivul si metodologia cercetarii

Acest studiu face un apel pentru o definitie comuna a guvernarii publice si construieste ziduri in jurul acesteia pentru a fi capabila pe termen lung de a deveni un punct de referinta in teoria si practica administratiei publice. Este recunoscuta existenta unor bariere lingvistice care s-au dezvoltat in jurul termenului de guvernanta. Acestea au complicat consolidarea abordarii metodologice comune in domeniul cercetarii guvernantei. Cu toate acestea, ipotezele adoptate in aceasta cercetare, permit asamblarea unui model de guvernanta publica.

Scopul este de a aduce o contributie teoretica, extinderea teoria guvernantei publice si de a explora implicatiile operationale.

Lucrarea este de natura teoretica şi se bazeaza pe literatura de specialitate. Primul pas a implicat o analiza a literaturii internationale care vizeaza evidentierea diferitelor aspecte ale guvernantei publice acoperite, in termeni de cercetare empirica sau teoretica si in ceea ce priveste disciplinele implicate.

In ceea ce priveste sursele de literatura de specialitate, domeniul de cercetare initial a fost limitat la literatura de specialitate economica, politica si cea a stiintelor sociale. Cele mai multe dintre contributii sunt caracterizate prin adoptarea unei abordari multidisciplinare, cum ar fi managementul public si studii referitoare la administratia publica.

Trei surse principale de literatura de specialitate au fost analizate, inclusiv articole în reviste de specialitate, monografii si lucrari prezentate in cadrul retelelor principale de cercetare privind administratia publica.

Criteriile de selectie s-au bazat pe domenii disciplinare, asa cum s-a explicat mai sus. Intr-o a doua etapa a selectiei de articole s-au selectat numai cele ce aveau drept subiect guvernanta publica. O selectie ulterioara s-a bazat pe titlul articolului (inclusiv termenul de guvernanta sau termeni înruditi) precum si pe autorul articolului (cercetari anterioare in domeniul guvernantei publice).

120 reviste de specialitate, din care 49 din Italia, incepand cu anul 1995, au fost analizate. Doar 28 din totalul de 120 au fost demne de remarcat ca contribuitoare la cadrul teoretic de interpretare.

O a doua sursa de literatura (monografii) a inclus carti care abordeaza problema guvernantei publice sau subiecte legate între ele.

Ca un al treilea tip de resurse: au fost luate in considerare cercetari prezentate in cadrul unor ateliere si conferinte stiintifice organizate de cele mai influente retele internationale, cum ar fi IPMN (International Management Public Network), IRSPM (Simpozionul International de Cercetare in managementul public), EGPA (Grupul European de Administraţie Publica).

In cele din urmă, toata literatura selectata in acest fel a fost clasificata in grupe diferite: tarile vorbitoare de limba anglo-saxona, germana, olandeza, italiana şi scandinava

Literatura anglo-saxona

Literatura anglo-saxona este una dintre cele mai bogate a guvernantei publice si multi cercetatori din tarile europene continentale se refera la aceasta. Unul dintre autorii proeminenti este Rhodes, a carui pozitie cu privire la guvernanta publica poate fi rezumata in trei puncte importante:

In primul rand, el consideră guvernanta un concept mai larg decat guvernarea, cu punctul maximum "de la guvernare la guvernanta ", rezumand trecerea de la o birocratie unitara la un serviciu de livrare fragmentata si elaborare a politicilor in contextul in care diferiti actori impart responsabilitatea.

In al doilea rând, guvernarea este identificata cu procesul de "scobire din stat", ca o consecinta a delegarii la varf a functiilor de putere catre institutii internaţionale, in jos la guvernele regionale si locale şi pe nivel orizontal la autoritatile de reglementare si prin contractarea parteneriatelor public-private. In cele din urmă, a treia caracteristica se refera la rolul central jucat de retele, in care organizatiile publice si private fac schimb de resurse si isi impart obiectivele.

Lynn este un alt autor a carui cercetare privind guvernanta publica pune accent pe fragmentarea responsabilitatii şi pe capacitatea de satisfacere a nevoilor publice. In acest cadru guvernanta devine un amestec de instrumente orizontale si verticale care permite coordonarea si directia diferitilor actori spre obiective comune. Guvernanta include "regimuri, legi, reguli, deciziile judiciare si practicile administrative care constrang si permit furnizarea de obiective publice si servicii”.

Kettl este un alt autor a carui pozitie are mai multe puncte in comun cu analizele literaturilor de specialitate anterioare. Autorul admite ca relatiile traditionale, verticale si ierarhice coexista cu cele noi, dezvoltate pe orizontala.

Allen Schick crede ca statul national a fost slabit de descentralizare, care a transferat resursele si autoritatea de la centru catre guvernele locale prin diverse agentii libere, care au autonomie operationala dobandita de la stat.

Frederickson propune o teorie de guvernanta in trei parti:

(i) cooperare interorganizationala pe verticala si orizontala, (ii) extinderea statului prin contracte sau subventii pentru o a treia parte si (iii) punerea in aplicare a unor forme non-guvernamentale de elaborare a politicii.

Pierre identifica guvernanta drept capacitatea de a coordona si de realiza acţiuni coerente incluzand o multitudine de actori - institutii politice, firme private, societatea civila, institutii internationale, etc - care urmaresc obiective diferite.

Literatura olandeza de specialitate

Contributiile olandeze la studiul guvernantei publice (besturen) sunt cele mai avansate din punct de vedere conceptual si, de asemenea, mai extinse decat studiile intreprinse in alta parte.

O mare parte din aceasta munca este este sustinuta de teoria sistemelor socio-cibernetice. Accentul socio-cibernetic se apropie de guvernanta si este reprezentat ca un proces interactiv intre multi actori, dintre care niciunul nu se bucură de autoritate efectiva asupra altora. Acest accent a jucat un rol dominant

Kickert considera guvernanta publica ca influenta administratiei publice exercitata asupra proceselor sociale in interiorul retelelor complexe formate din interdependentele dintre diferiti actori autonomi, fiecare dintre acestia urmand propriile obiective si interese care pot da nastere, uneori, la divergente.