Implicațiile deciziei administrative asupra procesului de guvernare. bune practici vs rele practici

Administrația este o componentă inevitabilă a vieții noastre cotidiene. Fără a ține seama de reperele administrației nu ne putem organiza și desfășura activitatea de zi cu zi, nu putem trăi fără a ne pune în situații jenante sau periculoase.

Unii cercetători definesc administrația în opoziție cu haosul. Astfel, se consideră că administrația este ”lipsa haosului”.

1. Noțiuni generale

Înțelegând că orice ciclu de conducere începe cu stabilirea unui anumit scop, cu determinarea obiectivelor ce trebuie realizate în procesul activității, putem considera adevărată părerea potrivit căreia conducerea înseamnă întotdeauna un ”process” de luare de decizii, înțelegând prin ”proces” atât analiza activității anterioare, cât si examinarea posibilităților de ameliorare concretă a activității, prin elaborarea deciziei. De altfel, numeroși teoreticieni, specialiști în problemele managementului, consider că prima funcție a conducerii este funcția de elaborare si luare a deciziei de conducere. Astfel, în sensul cel mai general, decizia este ”încheierea normal a deliberării într-un act voluntar” sau ”o linie de acțiune conștient aleasă dintr-un număr oarecare de posibilități, în scopul de a ajunge la un anumit rezultat”.

Deosebita însemnătate a deciziei administrative ca instrument de conducere a procesului de exercitare a puterii executive rezidă și din faptul că, prin conținut, ea determină acțiunea, prin ea ”se pun în mișcare colective de oameni cu indicația să procedeze într-un anumit fel, într-un anumit sector concret de acțiune colectivă”.

2. Decizia

Decizia este o componentă esențială a managementului, considerată de unii autori – cel mai important instrument specific de exprimare, iar de numeroși alți autori – insăși esența actului de management. Prin componentele pe care le presupune și prin efectele pe care le generează, decizia este cel mai caracteristic mod de exprimare al managerilor, este insăși măsura nivelului calitativ al pregătirii si al ”talentului” lor. O parte a literaturii de specialitate o consideră o funcție de primă importanță a activității manage.

Decizia constituie punctual central al oricărei activități de management dintr-o instituție sau autoritate public, întrucât ea se regăsește în toate funcțiile managementului public. Rolul deosebit al deciziei reiese din faptul că integrarea instituției sau autorității publice în sectorul public și în mediul social în general, depinde semnificativ de calitatea acesteia. În același timp, calitatea procesului decisional din instituția public influențează reducerea cheltuielilor, gestionarea mai bună a tuturor categoriilor de resurse, creșterea gradului de satisfacere a interesului public.

Diversitatea sistemului de nevoi sociale determină fundamentarea unor decizii de tipuri diferite.

Prin funcțiile pe care le exercită organizația publică urmărește să se integreze în raport cu schimbările ce au loc în permanență în mediul său de acțiune și să reacționeze prompt la modificările de orice natură ale acestuia. Activitățile realizate pentru a susține obiectivele fundamentale și specifice sunt determinate de conținutul procesului decizional, care asigură fundamentarea și dezvoltarea sistemului de management.

Decizia este procesul de alegere a unei căi de acțiune în vederea atingerii unor obiective, prin a cărei aplicare este influențată activitatea decidentului și a colaboratorilor implicați.

Argumente care susțin importanța și locul deciziei în procesul de conducere se pot enumera după cum urmează: ”organizația este creată, există, nu ca scop în sine, ci ea reprezintă doar mijlocul pe care îl are la dispoziție managerul pentru atingerea anumitor obiective. Conducerea organizației are tocmai rolul de a asigura atingerea obiectivelor, prin corecturi aduse activității, ori de câte ori aceasta se ”abate” de la drumul pe care îl are de urmat, fapt realizat printr-un șir continuu de decizii și comenzi aferente de dirijare a eforturilor organizației spre scopul său final.

Oricum ar fi definită decizia, este evident că aceasta este un proces rațional de alegere a unei direcții de acțiune dintr-un număr de posibilități, în vederea atingerii unui anumit scop. De aceea, putem afirma că orice decizie presupune: o bază de informații ample și certe (sigure); un process rațional (de gândire, de înțelegere); obiective (scopuri precise, concrete, măsurabile); manifestarea voinței (opțiunea).

3. Tipuri de decizii

Decizia, ca esență a actului de conducere, poate antrena, în funcție de conținutul ei, consecințe positive sau negative, care pot merge de la înregistrarea unui mare succes la erori grave. Indiferent de resursele utilizate sau de consecințele și urmările posibile, decizia luată la un moment dat presupune existența unui mecanism din care fac parte mai multe sisteme.

Principala modalitate prin care se manifestă managementul în sfera instituțiilor și serviciilor publice este decizia administrativă.

De asemenea datorită faptului că o decizie are implicații directe asupra procesului de guvernare, în managementul guvernamental se disting două tipuri de decizii: decizia politică și decizia statală.

Decizia politică este actul emis sau adoptat de către conducătorii autorităților publice prin care se stabilesc politicile publice obligatorii pentru instituțiile și serviciile din sistemul administrației publice.