Sisteme Informaționale pentru Administrația Publică

Premise

Societatea informaţională devine o noua etapă a civilizaţiei umane, impunând un nou mod de viaţă, calitativ superior, care implică folosirea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi a existenţei umane, cu impact economic şi social major. Totodată se permite accesul larg la informaţie a membrilor săi, impune un nou mod de lucru şi de cunoaştere şi permite amplificarea globalizării economice şi a creşterii coeziunii sociale.

Interacţiunea şi îmbinarea informaţiilor, principiilor, conceptelor, regulilor, canalelor de circulaţie şi tehnici, procedurilor şi mijloacelor folosite pentru tratarea informaţiilor (culegerea, înregistrarea, prelucrarea şi transmiterea datelor) în scopul obţinerii de informaţii care sunt baza luării deciziilor reprezintă un sistem informaţional. El reprezintă, practic, un ansamblu de oameni, echipamente, programe, procese şi date destinate să furnizeze informaţii active sistemului decizional, informaţii necesare în elaborarea de soluţii pentru diverse probleme. Sistemul informaţional face legătura între sistemul de conducere şi sistemul condus şi este subordonat sistemului de conducere

1. Particularităţile sistemelor informaţionale în administraţia publică

Societatea informaţională induce o serie de modificări şi de perturbaţii în mecanismele de funcţionare a tuturor domeniilor de activitate, dar mai ales în administraţia publică locală. Schimbările au la bază modificări legislative importante, renunţarea la structuri ale administratţiei publice şi crearea altora, adaptarea la noile mecanisme econoico-financiare şi altele. Deciziile din administraţia publică au consecinţe asupra unui mare grup de cetăţeni, rezultând ideea consultării punctelor de vedere ale populaţiei sau a reprezentanţilor acesteia. Managementul în administraţia publică este puternic influenţat de presiunea solicitărilor permanente care vin din partea cetăţenilor, a partenerilor sociali.

Pentru a putea gestiona această presiune, managerii au datoria să procedeze în următoarea manieră: să aibă la bază programe din diferite domenii ale adminsitraţiei publice, să pună la dispoziţia cetăţenilor informaţiile de clarificare a unor probleme; să organizeze bine, profesionist, compartimentele de relaţii publice şi relaţii cu publicul; să construiască inteligent imaginea care să-i reprezinte; să organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi beneficiarii unor reglementări pentru clarificările corepunzătoare. Astfel, principalul rol al autorităţilor locale este acela de a asigura în mod continuu servicii corespunzătoare comunităţii.

Administraţia publică este, pe departe, pe plan european şi mondial, cel mai important client şi utilizator a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, guvernele federale, naţionale, regionale sau municipale având ca obiectiv creşterea perormanţelor propriilor activităţi şi îmbunătăţirea relaţiilor cu cetăţenii.

România a acordat şi ea, în ultimii ani o mare atenţie procesului de reformă a administraţiei publice, proces în care performanţa poate fi obţinută numai prin utilizarea tehnologiilor informatice. S-a dezvoltat astfel conceptul de informatizare a administraţiei publice ce vizează îmbunătăţirea calităţii actului administrativ şi modificarea profundă a raportului dintre administraţia publică şi cetăţean

Iniţiativele oficiale, menite să acopere standardele UE, se succed cu rapiditate, amplificând dificultatea orientării printre actele legislative emise. Iar rezultatele aşteptate întârzie să se materializeze la nivel naţional. Teoretic, sute de miliarde de euro din banii publici ar putea fi economisiţi dacă s-ar trece la modernizarea administraţiilor statelor membre ale UE, conform planului de acţiune privind administraţia on-line, propus de Comisia Europeană la sfârştul lunii aprilie 2006. La nivelul celor 27 de ţări membre ale UE, se estimează că birocraţia costă circa 4% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 410 miliarde de euro.

Atunci când oficialii europeni vorbesc de reducerea birocraţiei fac referire îndeobşte la e-Administraţie şi e-Governement (două concepte diferite, dar care se întrepătrund). Principalele obiective ale UE în domeniul e-Adimistraţie, care trebuie atinse şi de România ca urmare a angajamentelor semnate, fac referire, în general, la:

- eficientizarea activităţii administraţiei publice,

- facilitarea accesului cetăţenilor la o gamă diversificată de servicii electronice,

- o mai mare transparenţă a actului decizional în aparatul administrativ

Conform agendei europene stabilite în urmă cu mai bine de trei ani, acest obiectiv trebuie să fie atins până în 2010, de către toate ţările membre UE. Ceea ce la nivelul actual al informatizării administraţiei publice din România, nu pare un demers prea uşor de realizat, având în vedere că, potrivit studiului Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică (ANIAP) pe anul 2007, doar 1015 de unităţi administrativ teritoriale din totalul de 2225 au raportat o adresă proprie de Internet mai puţin de 50%!

2. Căi de acţiune

- Promovarea portalurilor de informaţii şi servicii: Vizează crearea arhivelor, garantarea calitatii datelor continute si permiterea accesului larg si complet la acestea prin intermediul portalurilor de informatii, care usureazã accesul prin Internet si explorarea bazei de date a administratiei publice. Organismele individuale ale administratiei centrale care detin baze de date relevante pentru cetãteni si agenti economici îsi pot crea separat aceste portaluri. Totusi, ele trebuie sã respecte setul comun de reglementãri ce vor fi stabilite pentru crearea portalurilor publice.

 Portalul unic de reglementãri juridice; Portalul unic poate facilita si unifica accesul la documentatia juridicã, legislativã si de reglementãri, disponibilã deja pe nenumãrate web-site-uri ale diverselor institutii publice. Identificarea documentelor va fi standardizatã, permitând utilizatorilor sã le exploreze, cunoscãnd caile si conexiunile de referintã dintre documente, reducând la minimum prelucrarea manualã a textelor de publicat. Pe lângã crearea unui puternic motor de cãutare, sunt necesare instrumente pentru simplificarea editãrii textelor, atât din punct de vedere al conformitãtii cu regulile tehnico-legislative, cât si al compatibilitãtii formatului standard, constituind un instrument IT care sã rãspundã cerintelor de reordonare si identificare a legilor codificate care deja sunt în vigoare.