Studiu comparativ state unitare AP Centrală

Referat
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 7965
Mărime: 84.04KB (arhivat)
Publicat de: Leonard Pavel
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Bercu Ana-Maria
Proiect conceput la Sisteme administrative comparate!!FEAA

Cuprins

  1. Capitolul I. Noţiuni introductive privind statele federale 2
  2. Capitolul II. Administraţia publică centrală în Germania 4
  3. II. 1. Particularităţi ale sistemului administrativ din Germania 4
  4. II. 2. Organizarea statală 4
  5. II. 3. Şeful statului 5
  6. II. 4. Autoritatea legislativă 6
  7. II. 4. 1. Structurile asociate 7
  8. II. 5. Autoritatea executivă 7
  9. II. 6. Guvernul federal central 8
  10. II. 6. 1. Biroul Şefului Guvernului 8
  11. II. 6. 2. Ministerele – Departamentele 9
  12. II. 6. 3. Cancelaria Federală a Germaniei 9
  13. II. 7. Autoritatea juridică 10
  14. Capitolul III. Administraţia publică centrală în Belgia 11
  15. III. 1. Particularităţi ale sistemului de guvernare din Belgia 11
  16. III. 2. Şeful statului 12
  17. III. 3. Autoritatea legislativă 12
  18. III. 3. 1. Structurile asociate 13
  19. III. 4. Guvernul central 14
  20. III. 4. 1. Consiliul de Miniştri 14
  21. III. 4. 2. Birourile consultative 15
  22. III. 4. 3. Ministerele 16
  23. III. 4. 4. Cancelaria Primului Ministru 16
  24. III. 5. Autoritatea judecătorească 17
  25. III. 5. 1. Structura Curţilor 17
  26. III. 5. 2. Curţile speciale 18
  27. Capitolul IV. Administraţia publică centrală în Austria 18
  28. IV. 1. Şeful statului 18
  29. IV. 2. Puterea legislativă 19
  30. IV. 3. Puterea executivă 20
  31. IV. 4. Guvernul federal 20
  32. Concluzii 21
  33. Bibliografie 22

Extras din referat

„Statul este o totalitate de cetăţeni, necesară pentru o existenţă autosuficientă”. (Aristotel)

Capitolul I. Noţiuni introductive privind statele federale

Doctrina de drept public, atunci când se referă la problema organizării politice a puterii, foloseşte trei principale noţiuni: statul unitar, statul fedral şi uniunea de state

Statul federal sau compus formează o uniune de drept constituţional, el este un stat descentralizat politic, rezultat din suprapunerea a două tipuri de state – statul federal şi statele federate, acestea din urmă renunţând la utilizarea exclusivă a suveranităţii lor.

În opinia lui Georges Burdeau , statul federal este acel stat care, cu toate că apare ca un singur subiect de drept internaţional public, este constituit din state membre ce îşi păstrează anumite atribute ale suveranităţii interne şi, în special, o parte importantă a puterii legislative. Statele membre (federate) se deosebesc de colectivităţile teritoriale locale din statul unitar prin faptul că posedă o competenţă proprie, fixată prin constituţia federală, în materie legislativă, executivă şi jurisdicţională, şi participă la formarea voinţei statului federal (central) deoarece organizarea parlamentului federal cuprinde, pe de o parte, o adunare care reprezintă ansamblul populaţiei (federaţia), iar pe de alta, o adunare care reprezintă statele membre

Doctrina de specialitate consideră statul federal ca fiind acel stat format din două sau mai multe state membre (federate) din unirea cărora apare un stat nou, distinct de cele care îl formează şi care are calitatea de subiect de drept

De asemenea, în literatura de specialitate statul federal este definit ca fiind o asociaţie de state care decid în mod liber, în virtutea suveranităţii lor, să-şi creeze organe comune, cărora le conferă o parte din competenţele lor, mai ales în domeniul militar, al diplomaţiei sau financiar. În general, înţelegerea dintre aceste state este consfinţită printr-un act politic (Chartă, Pact) prin care se stabileşte repartizarea competenţelor între statele federate şi statul federal

Statul federal alcătuieşte o uniune de drept constituţional, el este un stat descentralizat politic, rezultat din suprapunerea a două tipuri de state – statul federal şi statele federate, acestea din urmă renunţând la utilizarea exclusivă a suveranităţii lor şi împărţind competenţele lor cu statul federal Aşadar, statul federal depăşeşte descentralizarea sau regionalizarea, în prim plan nu mai apare competenţa administrativă (ca în cazul statelor unitare descentralizate) sau competenţa legislativă a statelor regionale, ci competenţa generală de a crea dreptul, de a crea o ordine juridică proprie, bazată pe o constituţie individuală a statelor federate, recunoscută prin constituţia statului federat.

Ca o consecinţă logică, suntem în prezenţa a două ordini constituţionale şi anume :

- Ordinea majoră a federaţiei;

- Ordinele minore ale statelor componente, federaţia fiind un fel de uniune de tip constituţional care are la bază, ca act de drept intern, constituţia federală.

Colectivităţile federate sunt veritabile state şi dispun de atribute de suveranitate, chiar daca aceasta nu este deplină. De asemenea, acesta are patru trăsături caracteristice principale:

- Unitatea statului federal, aspect care se relevă din punct de vedere al dreptului internaţional (statul fedral apare singur ca subiect al dreptului internaţional public, are singur capacitate internaţională);

- Pluritatea de state federate, în sensul că elementele componente ale federaţiei reprezintă ele însele entităţi politice complete;

- Autonomia constituţională a statelor federate, care se justifică din punct de vedere istoric prin modul de apariţie a federaţiei, din unirea unor state confederate;

- Suprapunerea parţială a celor două ordini constituţionale, între cele două existând relaţii de colaborare.

Statul federal, ca orice construcţie politică, este la intersecţia a două tendinţe divergente: tendinţa de centralizare (ce pune accentul pe competenţele statului federal) şi tendinţa de descentralizare (cu accent pe entităţile sale componente).

O analiză comparativă demonstrează că federaţia are tendinţa de a-şi rezerva domeniile cele mai importante, ce ţin de esenţa statului (apărarea, politica externă, finanţele), pe când componentele sale rămîn competente în domeniile care nu implică direct suveranitatea (sănătate, învăţământ, cultură, muncă etc.)

Până în anul 1993, definiţia statului federal se aplica doar unui singur stat membru al Comunităţilor europene, şi anume Germaniei.

În pofida trăsăturilor care o apropiau de statul federal, Belgia, care s-a angajat în procesul de federalizare încă din 1970, nu a ajuns în acest stadiu decât în 1993.

După 1 ianuarie 1995, în Europa există 3 state federale: Germania, Belgia şi Austria.

În continuare, voi prezenta structura de stat a acestor state pentru a demonstra că şi federalismul poate îmbrăca forme diferite.

Preview document

Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 1
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 2
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 3
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 4
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 5
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 6
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 7
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 8
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 9
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 10
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 11
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 12
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 13
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 14
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 15
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 16
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 17
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 18
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 19
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 20
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 21
Studiu comparativ state unitare AP Centrală - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Studiu Comparativ State Federale AP Centrala.docx

Alții au mai descărcat și

Rolul Controlului în Eficientizarea Activității Administrației Publice

INTRODUCERE În condiţiile actuale complexe ale proceselor sociale, în efortul de edificare a unui stat de drept real democratic se impune o...

Relațiile Administrației Publice Locale cu Autoritățile Administrației Publice Centrale

INTRODUCERE Motto: „Se poate guverna de departe, dar se poate administra numai de aproape“. Decret francez-1852 Administraţia publică...

Studiu comparativ privind administrația publică centrală pe exemplul unor state unitare - Marea Britanie și Franța

Capitolul I : Fundamente conceptuale ale organizării şi funcţionării administraţiei centrale de stat 1.1. Consideraţii generale privind...

Controale Politice și Administrative

CONTROALELE POLITICE SI ADMINISTRATIVE CAPITOLUL. I Controlul politic I.1.Importanţa controlului Controlul asupra administraţiei este o...

Organizarea parlamentară

Structura si organizarea Parlamentului Romaniei Parlamentul Romaniei este unul bicameral, format din Senat si Camera Deputatilor. Ambele Camere...

Administrație publică - structura administrației publice

Societatea ca mod de organizare al existenţei desemnează întregul câmp de acţiune umană: sistemul social, organismul comportamental, personalitatea...

Funcțiile parlamentului

In istoria constitutionala a lumi s-a impus ca o realitate teoretica si practica – Parlamentul. Parlamentul are un rol proeminent in sistemul...

State cu parlamente unicamerale din UE

INTRODUCERE Unicameralismul se referă la un sistem parlamentar în care o legislatură sau parlament nu are decât o singură cameră legislativa. Cei...

Te-ar putea interesa și

Studiu de caz - internaționalizarea firmei SC Farmec SA

CAP.1. Descrierea companiei, a identitatii ei si a situatiei strategice 1.1.Domeniul de activitate, scurt istoric al firmei si pozitia ei actuala...

Implicațiile Economice ale Extinderii UE Către Europa Centrală și de Răsărit

Introducere Uniunea Europeană este un proces de integrare deplină, ecnomică, socială şi instituţională, situându-se, din punct de vedere politic,...

Evaziunea fiscală

EVAZIUNEA FISCALA  DEFINITIE, FORME, CARACTERISTICI Intr-o economie de piata are loc un conflict de interese: pe de o parte, statul care doreste...

Sistemul european al băncilor centrale și Banca Centrală Europeană - misiunea, funcțiile și operațiunile

Întroducere Ca intermediari financiari, băncile joacă un rol esenţial în economie prin redistribuirea capitalurilor, transformarea activelor,...

Fenomenul de Delocalizare și Impactul asupra României

Outsourcing, offshore, onshore, insourcing, delocalizare, externalizare sau near-shore, right-shore, optolocalizare . Confuzia între toţi aceşti...

Studiu comparativ privind administrația publică centrală pe exemplul unor state unitare - Marea Britanie și Franța

Capitolul I : Fundamente conceptuale ale organizării şi funcţionării administraţiei centrale de stat 1.1. Consideraţii generale privind...

Guvernul României și cabinetul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Am ales ca temă, pentru lucrarea de licenţă “Guvernul României şi Cabinetul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord” fiind abordată în...

Studiu Comparativ între Autoritatea Executivă a Regatului Unit al Marii Britanii și Autoritatea Executivă a Suediei

Studiu comparativ între Autoritatea Executivă a Regatului Unit al Marii Britanii şi Autoritatea Executivă a Suediei 1. Titlul studiului şi...

Ai nevoie de altceva?