Biserica și națiunea română

Poporul român s-a născut creștin este un slogan frecvent declarat, însă, considerând că națiunea este o creație modernă, nu putem afirma că în perioada antică națiunea română a existat sau că aceasta atunci, împletindu-se cu creștinismul, s-a format. Însă, mergând pe premisa modernității, totodată, nu putem anula implicarea Bisericii și a ideologiei acesteia în formarea națiunii. Pentru perioada modernă, schimbarea cea mai frapantă a ideologiei bisericești dar și implicarea cea mai active în formarea națiunii ar fi răstimpul regimului comunist.

La prima vedere, atât religia cât și comunismul, la nivel ideologic - marxismul - par a fi două concepte insurmontabile. Însă, căutând în profunzimea celor două putem observa atât compatibilitate cât și discrepanță. Cu toate acestea, analizând istoric, ideologic și aplicat, vom încerca să vedem atât ce influență a avut creștinismul, în special, asupra ideologiei marxiste, cum s-a manifestat religia în comunism și ce rol a avut Biserica în perioada totalitară.

Plecând de la aceste premise, obiectivitate este condiția sine qua non a oricărei analize, mai cu seama a relației dintre Biserică și statul comunist.

1. Influența creștinismului asupra ideologiei marxiste:

Înainte de toate, probabil, opera care reflectă cel mai veritabil gândirea și ideologia lui Marx este Manifestul Partidului Comunist, scris în colaborarea sa cu Friedrich Engels, publicat în 1848. De-a lungul acestui manifest, idea religiozități și mai cu seamă a creștinismului este întâlnită destul de rar. Însă, pe alocuri ideile lui Marx și Engels se lovesc de religiozitate, ba acuzând-o ca fiind partizana burgheziei, ba condamnând burghezia că a desacralizat religia. În toată aleastă tevatură pe tema burgheziei și religie câteva idei merită pe larg analizate în prisma antitezei și importanței ce le compun.

a. Religia ascunde interesele burgheze - această idea întâlnită de-a lungul Manifestului nu dorește decât să sublinieze aservirea burgheziei de câtre Biserică. Acestă instituție ce indirect este împotriva clasei muncitoare, favorizează astfel clasa burghezilor cea care finanțează și sponsorizează planurile clericale.

b. Burghezia a desacralizat religia - nu într-un singur fel se face referire la această paradigmă. În Manifest se prezintă foarte clar că tot ce e sfânt e profanat1, în acest mod burghezia a acaparat și idealul de bine a lumii distrugându-l sau anulându-l prin faptele

1 K. Marx, F. Engels, Manifestul Partidului Comunist, Editura Politică, București, 1962, p. 20

2

sale. De asemenea, burghezii sunt acuzați că au distrus idealul de familie, reducându-l la o

relație bănească. Sau că au transformat meseri respectate, printre care și preoția, în simpli

salariați.

c. Socialismul feudal și creștinismul promovează aceleași idei - Marx și Engels afirmă că

socialismul feudal și comunismul au foarte multe în comun. Ambele ideologi promovează

egalitatea, desființarea proprietății și chiar o revoltă față de stat.

Cu toate acestea însă relația dintre creștinism și comunism este una ireconciliabilă. Comunismul

nu suportă, prin ideologia sa marxistă, idea de religia, de spiritualitate în forma pe care o cunoaștem, fiindcă

Comunismul desființează adevărurile eterne, desființează religia, morala reprezentând rupturi cea mai

radicală de ideile tradiționale.2.

In fapt, ideologia lui Marx și a lui Engels este străbătută de un fir roșu a, paradoxal, principiului

augustinian, înnoiește-te mereu, căci ceea ce spune Manifestul se referă la faptul că odată cu schimbarea

societății și adevărurile eterne ce o domină se schimbă, dând foarte clar exemplul religiilor păgâne ce au

fost acaparate și distruse de religia creștină.

Consider că, întreaga ideologie marxistă se rezumă într-un mod ideal în cuvintele de încheiere a

Manifestului:

Ei [comuniștii] declară fățiș că țelurile lor pot fi atinse numai prin doborârea violentă a întregii orînduiri

sociale de până acum. Să tremure clasele dominante în fața unei Revoluții Comuniste. Proletarii n-au de

pierdut în această revoluție decât lanțurile. Ei au o lume de câștigat. Proletari din toate tările, uniți-vă!