Islamul în România

‘‘MINORITATEA MUSULMANA DIN ROMÂNIA’’

În România îsi desfasoara liber activitatea 15 culte religioase, recunoscute oficial, printre care si cultul musulman. Alaturi de ceilalti cetateni, apartinând altor culte, credinciosii musulmani îsi exercita liber cultul lor, conform marturisirii de credinta a învâtaturii Coranului. Comunitatile musulmane stabile s-au constituit pe teritoriul României abia în sec. XIV - XV, ca urmare a instaurarii suzeranitatii Portii Otomane asupra Principatelor Române, dar ele s-au dezvoltat mai ales în Dobrogea si în unele localitati de-a lungul Dunarii. Activitatea religioasa a musulmanilor din România este condusa de un muftiu, care are resedinta în Constanta. Muftiul este ales prin vot secret din rândul clericilor. Alegerea este ulterior confirmata printr-un decret semnat de Presedintele României. Pe lânga muftiat, functioneaza si un Colegiu Sinodal, numit Sura Islam, compus din 23 membri, care se intrunesc periodic pentru rezolvarea unor probleme administrative si disciplinare ale cultului1.

Termenii de: Islam (ar.:'3D'E islam) si musulman (ar.: E3DE muslim) au sensul de "supunere", respectiv de "supus", subîntelegându-se, fata de Dumnezeu. O alta interpretare data termenului "islam" ar fi aceea de "aflare a pacii întru Dumnezeu".

Islamul si crestinismul au la baza aceleasi principii fundamentale: iubirea de Dumnezeu, iubirea aproapelui, liberatea omului de a alege, etc. Islamul si crestinismul modern se confrunta cu aceleasi dileme (spre exemplu, homosexualitatea este condamnata în Biblie si Coran, însa ea este acceptata în societatea moderna). Atât islamul cât si crestinismul pot avea o interpretare extremista, care din pacate este adoptata de anumite grupuri. Atât islamul cât si crestinismul pot avea o interpretare moderna, care da un sens vietii si adauga spiritualitate si moralitate fara a limita excesiv stilul de viata modern.

Coranul este cartea sfânta a islamului. În original se numeste "recitare" (B1"F). Desi este numita "carte", când un musulman se refera la Coran, se refera la text, la cuvinte, nu la lucrarea tiparita. Coranul a fost pastrat de-a lungul timpului prin memorarea întregului text, cuvânt cu cuvânt. Tiparirea în masa a Coranului în araba si traducerea în alte limbi sunt considerate facilitati moderne. Coranul este cuvantul lui Allah iar Mahomed doar un intermdiar. Coranul a fost revelat, conform traditiei islamice, profetului Mahomed de catre îngerul Gabriel (Gavriil; ar.: ibr+l) în numeroase ocazii între anii 610 si moartea lui Mahomed în 632. Pe lânga faptul ca îi memorau revelatiile, unii dintre însotitorii sai le-au notat, sporadic, pe pergamente, pietre, omoplati de camila. O parte probabil importanta dintre ele au finit prin a se regasi în versiunea osmanica a Coranului, a carei forma a fost stabilita de catre o comisie, însa o comisie nu mai putea garanta fidelitatea si veracitatea formei alese, în masura în care rezultatul muncii ei este punctul de vedere al unui om (Zaid) sau al unui grup de oameni2. Musulmanii recunosc originea divina a Bibliei, însa considera ca aceasta a fost schimbata în timp de oameni, si de aceea folosesc doar Coranul, care a fost pastrat în forma practic neschimbata de la Mahomed pâna astazi. Coranul a fost revelat în peste 20 de ani, fiecare capitol fiind dictat de Mahomed si scris imediat de scribi.

Cei mai multi musulmani privesc Coranul cu veneratie, înfasurându-l într-o pânza curata, pastrându-l pe un raft înalt si spalându-se ca înainte de a citi din Coran. Vechile exemplare ale Coranului nu sunt distruse ca hârtia obisnuita, ci arse sau depozitate în cimitire pentru Coran. Coranul este, pentru musulmani, o calauza infailibila pentru pietatea personala si viata în comunitate, un adevar istoric si stiintific.