Extras din referat
Încă de la începuturile sale, însuşirea caracteristică a liberalismului a fost încercarea de a promova libertatea individual. Liberalismul a fost o doctrină politică ce se opunea absolutismului şi dreptului divin al regilor, susţinând drepturile naturale ale indivizilor şi egalitatea naturală a acestora. Fără să meargă pe linia egalităţii sociale, liberalismul a căpătat diferite variante specifice epocilor şI spaţiilor cultural-istorice în care s-a manifestat. Cuvintele “liberal” şi “libertate” derivă din latinescul “liber”. “Liberal” nu a făcut parte din vocabularul politic până la începutul secolului al XIX- lea, la mult timp după ce libertatea era folosită ca termen politic. În zilele noastre, liberal se referă cel mai des la o poziţie sau opinie public. Primul semn al folosirii termenului în politică a apărut la începutul anilor 1800, cand o parte legislativului spaniel şi-a luat numele de Liberales. De aici termenul migrează spre Franţa şi Marea Britanie, unde partidul cunoscut drept Whigs se transformă în jurul anului 1840 în Partidul Liberal. Liberalii împartaşeau opinii comune privitoare la dorinţa lor pentru o societate mai deschisă şi mai tolerantă, în care oamenii să fie liberi să-şi impună propriile idei si interese, în condiţiile unei intervenţii cât mai reduse cu putinţă. Liberalismul are ca valori de bază libertatea, încrederea că fiinţele umane sunt raţionale şi interesate de propriul bine, individualism, egalitate, raţiune, toleranţă, consens şi constituţionalism. Astfel, individualismul este principiul de construcţie ideologică ce se referă la importanţa individului în societate. Ca entitate, individul este superior oricărei alte forme sociale de organizare sau de grup. Acest lucru, ne spune A.Heywood, a dus la concluzia că liberalisml este neutru din punct de vedere moral, pentru că el oferă aceleaşi şanse tuturor membrilor societăţii, care pot intra în competiţie pentru aceleaşi bunuri, pe baza unor criterii care se aplică tuturor în acelaşi fel. Ideolgia liberală propune libertatea ca o contrapondere a egalităţii. Egalitatea liberalismului nu este posibilă decât acolo unde funcţionează principiul libertăţilor individuale. Libertatea are astfel proeminenţă în raport cu egalitatea în doctrina liberală, pentru că aceasta poate întemeia sistemul de egalităţi ale dreptului natural, pe cînd egalitatea nu poate susţine în mod necesar un sistem de libertăţi. Dacă exista o putere care nu ţine cont de libertăţile indivizilor, orice şansă de realizare a liberăţii este anulată. Oamenii se nasc egali, ne spune contractualismul – doctrina ce a oferit primele elemente de construcţie şI întemeiere a liberalismului. Egalitatea în faţa legii şi egalitatea în participarea la delegarea de reprezentanţi care să guverneze sunt alte tipuri de egalitate promovate de idelogia liberală. Fondată în drepturile naturale, egalitatea de tip liberal tinde să construiască un sistem de libertăţi şi egalităţi care să ducă înspre o selecţie meritocratică a indivizilor în competiţia pentru putere sau pentru diferite resurse sociale, funcţii în stat. Liberalii cred că lumea are o structură raţională şi că raţiunea umană poate descoperi şI poate organiza lumea, în acord cu drepturile indivizilor. Raţiunea poate stabili şi regulile de interacţiune socială care să poată anula deosebirile naturale dintre individzi. Ideologia liberală acceptă ideea de competiţie a diferitelor forţe politice pentru guvernare. Liberalii cred că este vorba despre o armonie naturală care reise din acceptarea şi luarea în consideraţie a tuturor punctelor de vedere. Consensul de tip liberal este întemeiat pe alegeri şi pe consimţământul populaţiei. Ideolgia liberală încurajează democraţia competitivă. Constituţionalismul este o altă caracteristică a ideologiei liberale. Lipsită de o Constituţie care să garanteze drepturile indivizilor, o guvernare poate deveni tiranică sau totalitară.
Liberalismul promovează libertatea individuală prin încercarea de a garanta egalitatea de şanse într-o societate tolerantă. În partea vorbitoare de limba engleză a lumii, aceste idei sunt deja o parte atât de importantă a vieţii şi a gândirii, încât par de la sine înţelese. Aceasta se datorează faptului că ideile liberale reprezintă în mare masură o parte din moştenirea celor din zona vorbitoare de engleză a lumii şi în civilizaţiile occidentale în general. Aceste idei nu au fost dintotdeauna înţelese, nici măcar în Europa şi Anglia. Pentru a le aprecia întreaga semnificaţie trebuie să vedem începuturile liberalismului ca o reacţie împotriva societaţii europene medievale.
Bibliografie
„Despre libertate” –John Stuart Mill, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2001;
„Dincolo de liberalism şi conservatorism” - John Gray, Ed. Bic All, Bucuresti, 1998;
„Ideologii politice şi idealul democratic” - Terence Ball, Richard Dagger, Ed. Polirom, Bucureşti, 2000;
„Cele două feţe ale liberalismului” - John Gray, Ed Polirom, Bucureşti, 2002;
„Al doilea tratat despre cârmuire, Scrisoare despre toleranţă” – John Locke, Ed. Nemira, Bucureşti, 1999.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Liberalismul.docx