Securitatea umană în societatea cunoașterii

Computerizarea societății

Una dintre caracteristicile esențiale care definește lumea contemporană este omniprezența tehnologiei informaționale în anasamblul sferelor vieții umane. Noua revoluție, determinată de apariția microprocesorului, este bazată pe modul în care este procesată și manipulată informația, așa cum, la începutul erei industriale, rolul definitoriu i-a fost atribuit forței aburului. Din perspectivă istorică recentă, o delimitare a comunicării virtuale este construită începând cu ultimele decenii ale secolului XX, când principiile clasice ale modelelor comunicaționale au început să fie dislocate, în parte, ca urmare a impactului tehnologiilor în viața de zi cu zi și în cultură. Paradigma postmodernă a impus astfel o serie de modificări, care trebuie analizate în corelație cu noile dezvoltări ale societății, precum tehnologiile computerizate și capitalismul globalizat. În plus, viteza de circulație a cunoașterii a crescut, rețelele de comunicare globală având capacitatea de a distribui, aproape instantaneu, informația la nivel global. În aceste circumstanțe, informația tinde să devină marfa de bază a viitorului, tot așa cum, în era industrială și agrară, aceleași roluri le-au îndeplinit forța de muncă și capitalul. Totodată, profilul independent al societății actuale determină oscilații majore la nivel de sistem. Astfel, dacă unul dintre determinanți progresează (de exemplu tehnologia), inevitabil lansează stimuli de schimbare și către alte componente (cum ar fi relațiile sociale, managementul ori natura proprietății). Dacă una dintre componentele sistemului nu funcționează corect, caracterul sistemic și interdependent al societății din prezent implică apariția unor efecte negative asupra tuturor celorlalte părți ale acesteia. Funcționarea optimă a sistemului presupune comunicare, respectiv schimbul de informații, astfel încât fiecare parte să se poată adapta la schimbările mediului în care operează. Unul dintre factorii dominanți, ce permit o mai bună înțelegere a binomului societate - tehnologie, este de natură conceptuală, transpus în discursul științific prin înlocuirea noțiunii de societate postindustrială cu cea de societate informațională și, mai recent, societatea cunoașterii. Cunoașterea este informație cu înțeles și informație care acționează. De aceea, societatea cunoașterii nu este posibilă decât grefată pe societatea informațională. Societatea informațională se caracterizează prin democratizarea informației, comunicării, înțelegerii și cooperării. În esență, această societate se bazează pe Internet.

Informația ca resursă strategică de putere

La începuturile Internetului, libertarienii au proclamat că informația vrea să fie liberă și au descris Internetul drept sfârșitul controlului guvernelor și dispariția distanței. Astăzi, informația este privită ca resursă strategică de putere și tot mai mulți oameni au acces la mai multă informație decât oricând. Poate acest lucru însemna că politica mondială nu va mai fi un teritoriu rezervat guvernelor? Posibil. Pe măsură ce costurile calculelor și comunicării scad, barierele în calea accesului dispar. Indivizii și organizațiile private, de la corporații sau ONG-uri ori teroriști, dețin putere de a juca roluri directe în politica mondială. Răspândirea informației înseamnă că puterea va avea o distribuție mai largă și rețelele informale vor submina monopolul birocrației tradiționale. Viteza Internetului înseamnă că toate guvernele exercită mai puțin control asupra agendelor proprii. Liderii politici se vor bucura de mai puțină libertate înainte de a fi nevoiți să reacționeze la evenimente, apoi vor fi nevoiți să împartă scena cu mai mulți actori. Chiar dacă diseminarea informației existente nu costă mult, colectarea și producerea informației noi presupune deseori investiții semnificative. În multe situații competitive informația nouă contează cel mai mult: consumul unei persoane nu reduce consumul altei persoane. Thomas Jefferson a făcut analogie cu o lumânare: dacă aprind lumânarea ta, nu se micșorează lumina pe care o dă lumânarea mea. Dar, într-o situație competitivă, s-ar putea să apară o diferență semnificativă pentru primul care are lumină și vede lucrurile înaintea celuilalt. Colectarea informațiilor secrete este un exemplu potrivit.

Informația și Securitatea

Dincolo de multitudinea de avantaje ale noii societăți tehnologice și de consecințele socio-politice și economice, schimbarea continuă a reperelor specifice evoluției a avut drept consecință, la nivel uman, dezvoltarea unei stări de anxietate. Imprevizibilitatea este susținută și de diversificarea tipologiei amenințărilor la adresa securității și extinderea arealului de manifestare a acestora. În acest context, nu doar informațiile sunt critice, ci și înțelegerea lor, în vederea interpretării coerente a noii dinamici de securitate.