Sistemul Electoral

Noţiunea de sistem electoral desemnează acea instituţie a dreptului constituţional formată din ansamblul normelor juridice care reglementează relaţiile sociale ce apar în sfera desemnării reprezentanţilor poporului.

Aceste norme, denumite şi norme electorale, stabilesc drepturile electorale ale cetăţenilor, condiţiile şi garantările respectări acestor drepturi, modul de scrutin, etapele organizării şi desfăşurării alegerilor, precum şi stabilirea rezultatelor alegerilor şi atribuirea masndatelor.

În sistemele constituţionale contemporane, normele care alcătuiesc sistemul electoral au devenit numeroase şi detaliate, astfel încat în unele ţări ( în Franţa, de exemplu) se vorbeşte despre un drept electoral ca subramura a dreptului constituţional.

În conceptţa profesorului Ion Deleanu, sistemul electoral reprezintă ansamblu de norme juridice, articulate şi ierarhizate, avînd ca obiect de reglementare dreptul de a alege şi de a fi ales în organele reprezentative ale puterii, inclusiv dreptul de a revoca pe cei aleşi, principiile sufragiului, modul de organizare şi desfăţurare a alegerilor şi de stabilire a rezultatului votării.

2. Clasificarea sistemelor electorale

După modul de distribuire a mandatelor:

- Sistemul majoritar

- Sistem al reprezentării proporţionale;

- Sisteme mixte

2.1.Sistemul majoritar

În cadrul sistemului majoritar sunt aleşi candidaţii care obţin cel mai mare număr de voturi.

După modul de propunere a candidaturilor în cadrul sistemului majoritar există:

- Scrutin uninominal:- cu un tur de scrutin

- cu două tururi de scrutin

- Scrutin de listă: - cu un tur de scrutin

- cu două tururi de scrutin

A. Scrutinul uninominal în unul sau două tururi este acel scrutin în care este declarat ales cel care întruneşte cel mai mare număr de voturi dintre candidate. Este un sistem relativ simplu, deoarece lupta politică se dă între mai mulţi competitori, în circumscripţii electorale mici, având câştig de cauza cel care are o aderenţă politică mai mare în circumscripţia electoral respective şi care obţine cele mai multe voturi.

Acest sistem are atât avantaje cât şi dezavantaje.Avantajele acestui sistem sunt:

- Asigura cea mai stransa legatura între alegator şi cel ales. Alegatorul este cel care înainte de alegere face o analiza a capacităţii celui care candidează desemnând-ul sau nu ca reprezentant în cadrul Parlamentului. Candidatul este mult mai bine cunoscut de către alegator, iar alegatorul are posibilitatea votării unui candidat sau altul în funcţie de opţiunea sa. Alegatorul nu este obligat să aleagă astfel un reprezentant pe care nu şi-l doreşte.

- Este un sistem simplu şi presupune o înţelegere mai buna a procesului electoral din partea cetatenilor. În cadrul acestui sistem o circumscripţie electorală desemnează un singur reprezentant, toate operaţiunile de alegere se desfăşoara la nivelul circumscripţiei electorale, rolul alegatorilor fiind mult mai mare în desemnarea reprezentanţelor lor.

- La nivel naţional, se asigură o majoritate parlamentară stabilă în contextual în care există un sistem bipartid.

- Asigură o mai buna cunoaştere de către alegător a celui ales;

- Cel ales îşi poate sustine mai usor ideile si programul lansat in campania electoral. El nu

mai are de luptat şi cu ideile celor din partid care, în cazul scrutinului de lista, l-au inclus pe lista aleşilor, impunându-i o anumita linie pe care el trebuie să o respecte.

- Este un sistem care în condiţiile unei democraţii bipartide avantajează partidele mari.În

democraţiile pluripartide, însă avantajează partidele mici care la nivel local sunt bine reprezentate prin lideri locali foarte bine cunoscuţi de catre electorat. De asemenea acest tip de sistem ar putea beneficia şi candidaţii independenţi, dar aceştia ajunşi la Parlament ar fi lipsiţi de un sprijin puternic din parte colegilor lor pentru programul propus şi fiecare dintre candidaţi ar încerca să-şi impună propiul program pentru a creşte în ochii electoratului care l-a ales.

- Este un mijloc de combatere a absenteismului electoral. Un argument în favoarea acestei idei este acela că la nivel local, prin depunerea unor candidature din partea acelor personae cunoscute de alegatori, s-ar realize o mai mare prezenţă la urnele de vot deoarece ar fi mai interesaţi ca cel pe care îl doresc să-i reprezinte să câştige alegerele.

- Nu corespunde pluralismului politic. În cazul în care avem mai multe partide scrutinul uninominal ar putea duce la situaţia în care în Parlament să ajungă membrii ai multor partide şi să nu se poată ajunge la o înţelegere cu privire la programul de guvernare.

- Se micşoreaza caracterul politic al Parlamentulu (acesta devine mai mult un corp de

elite)

- Se pierd voturi ca urmare a acestui sistem. În urma alegerilor pe baza de scrutin

uninominal iese invingator cel care obţine cele mai multe voturi, iar ceilalţi indiferent de procentajul obţinut, nu vor obţine nimic.

- Implică cheltuieli mai mari din partea candidaţilor pentru susţinerea campaniei

Aceast lucru ar putea fi şi un avantaj deoarece ar intra astfel în politica acei oameni care au o forţa financiară solidă şi nu ar mai fi dispuşi la tot felul de compromisuri.