Strategia Lisabona vs Strategia Europa 2000

Pentru a veni în întâmpinarea problemelor care ameninţă dezvoltarea economică a U.E şi pentru a depăşi criza economică ce a anulat ani de progrese economice şi sociale punând în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei, statele membre ale U.E au lansat Strategia Lisabona în 2000 urmată în 2010 de către Strategia Europa 2020.

Strategia Lisabona 2000 cunoscută şi sub numele de Agenda de la Lisabona sau Procesul de la Lisabona, este o strategie importantă şi inovatoare menită să asigure competitivitatea U.E. şi să intensifice rata de creştere economică. A fost adoptată de Consiliul European de la Lisabona în martie 2000 pe o perioadă de 10 ani. Ulterior, ea a fost relansată 5 ani mai târziu , în 2005. Reprezintă un set de obiective, domenii prioritare de acţiune, ţinte şi măsuri, pentru orientarea politicilor europene de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă către realizarea obiectivului strategic al U.E de a deveni cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere.

Spre deosebire de ceea ce şi-a propus Strategia Lisabona, Strategia Europa 2020 îşi propune să iasă din criză mai puternică şi să transforme U.E într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. Strategia Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru secolul XXI.

Pentru a se ajunge a îndeplinirea obiectivului central specific fiecărei strategii în parte, statele membre ale U.E au stabilit câteva obiective principale pentru fiecare strategie în parte.

Obiectivele Strategiei de la Lisabona se evidenţiază prin:

1. Finalizarea procesului de creeare a pieţei unice în sectoare cheie, ca de exemplu sectorul telecomunicaţiilor, al energiei şi serviciilor financiare.

2. Facilitarea accesului la noi tehnologii, inclusiv la telefonia mobilă şi internet

3. Încurajarea cercetării, prin creşterea până la 3% din PIB a cheltuielilor alocate cercetării şi tehnologiei şi prin adoptarea regimului unic de brevetare European

4. Creşterea concurenţei în sectorul transporturilor feroviare şi aeriene

5. Rezolvarea problemelor cu care se confruntă micii întreprinzători şi cei care pornesc o afacere, ca o condiţie vitală pentru creşterea ratei de ocupare

6. Promovarea pieţelor competitive şi reducerea subvenţiilor în industrie, generatoare de distorsiuni

7. Creşterea la 70% a ratei de participare a forţei de muncă în general, inclusiv a femeilor şi a lucrătorilor mai în vârstă

8. Perfecţionarea profesională a lucrătorilor şi formarea deprinderii de învăţare continuă pe toată durata vieţii

9. Revizuirea generală a sistemului de pensii pentru a asigura posibilitatea de susţinere pe termen lung a finanţelor publice

10. Modernizarea protecţiei sociale inclusiv prin reducerea numărului de personae supuse riscului de excludere socială

11. Acţionarea asupra cauzelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze generatoare de efect de seră

Strategia Europa 2020 propune 3 priorităţi care se susţin reciproc:

- creştere inteligentă :dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare

- creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive

- creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială

Obiective reprezentative pentru cele trei priorităţi sunt următoarele:

- 75% din populaţia cu vârstă cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă

- 3% din PIB-ul U.E ar trebui investit în cercetare-dezvoltare ( C-D)

- Obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite ( inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30% dacă există condiţii favorabile în acest sens)

- Rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare

- Numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane

Obiectivele sunt reprezentative pentru ambele strategii dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora , va fi necesară întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivel naţional , al U.E şi internaţional. Comisia prezintă 7 iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare în ceea ce priveşte Strategia Europa 2020 şi în ceea ce priveşte Strategia Lisabona doar iniţiativa i2010 s-a evidenţiat.

Cele 7 iniţiative ale Strategiei Europa 2020 sunt reprezentate de:

1.” O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţii condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă

2. “ Tineretul în mişcare “ pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii