Traficul de Persoane în România

Traficul de persoane constituie o gravă încălcare a drepturilor omului, o infracțiune cu multiple fațete, care trebuie luate în considerare în totalitatea lor.

Constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. Prin exploatare se înțelege cel puțin prostituția sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forțate, sclavia sau practici similare sclaviei, servitutea sau prelevarea de organe.

Este dificil de a estima numărul de persoane traficate, deoarece majoritatea acestor mişcări sunt ilegale şi nereglementate. Pentru primul semestru al anului 2010, statisticile oficiale cu privire la situația victimelor traficului de persoane identificate, prezintă 379 de victime identificate față de 343 de victime identificate în primul semestru al anului 2009.

În cursul acestui semestru, din cele 379 de victime identificate, 44% (166 de victime) au fost traficate în cursul perioadei de raportare spre deosebire de 46% în primul semestru al anului 2009, pentru restul traficarea având loc în perioadele anterioare. Aproape jumătate din victimele identificate în primul semestru al acestui an au fost traficate şi identificate în aceeaşi perioadă, ceea ce semnalează menținerea ridicată a ratei de identificare timpurie a victimelor şi intrarea în evidențele structurilor judiciare. Analiza specialiştilor ANITP (Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane), făcută pe criteriul apartenenței de gen şi a apartenenței la grupe de vârstă arată faptul că, din totalul celor 379 de victime identificate, 33% au fost minori, dintre care 27 băieți şi 99 de fete. Numărul total al minorilor identificați (126) în perioada de raportare este de doar două ori mai mic decât al adulților (253 de victime) ceea ce semnalează în continuare amploarea traficului de minori români, pentru această perioadă fiind trafica i cu precădere intern. Vârstele cu cele mai mari frecvent e se păstrează în intervalul 14 și 60 de ani, fără a putea vorbi pe această linie de schimbări majore. Pentru categoriile 14 și 17 ani şi 18 și 25 ani, victimele de sex feminin sunt în număr mult mai mare decât victimele de sex masculin. Începând cu vârsta de 26 de ani, la categoriile 26 și 40 ani şi 41 și 60 ani, situa ia este diferită, fiind mai numeroase victimele de sex masculin.

2. Cauze

Nivelul de trai. Cele mai multe dintre victime aparțin unor familii în care unul dintre părinți, sau chiar ambii, sunt șomeri, confruntându-se cu mari dificultăți materiale, sau ele înșele au o situație familială grea, fiind abandonate de soți și având copii în întreținere.

Șomajul. Rata mare a șomajului, lipsa locurilor de muncă și slaba lor calificare fac ca femeile să cadă în capcana traficanților. Trebuie evidențiat aici și nivelul scăzut al salariilor, care nu acoperă minimul necesităților. În multe situații, aceste persoane, dacă își găsesc un loc de muncă, sunt angajate fără documente oficiale și sunt prost plătite.

Educația. Vulnerabilitatea este invers proporțională cu nivelul de educație. Fetele cele mai vulnerabile (circa 40%) sunt cele care nu au terminat liceul, având vârsta cuprinsă între 15 și 20 de ani. În ultimii ani, vârsta fetelor traficate a scăzut chiar la 12, 13 ani.

Mediul familial. Femeile provin, în general, din familii în care alcoolismul, conflictele și antecedentele penale sunt o constantă, ca și lipsa afecțiunii parentale. De această situație familială profită mulți dintre traficanți, care mimează față de victime interese de natură afectivă, în momentul racolării. Multe dintre victime încearcă să scape dintr-un mediu familial dominat de violență sau un mediu familial prea constrângător.

Globalizarea. Dezvoltarea tehnologică facilitează comunicarea, a sporit standardele de trai în ţările dezvoltate, astfel această situaţie fiind însoţită de creşterea inegalităţii atât la nivel global, cât şi naţional. Globalizarea a contribuit la reducerea barierelor în procesul de circulaţie a bunurilor şi capitalurilor la nivel internaţional. Aceste schimbări, însă, nu au fost însoţite de acţiuni politice similare în vederea înlăturării restricţiilor în procesul de circulaţie a persoanelor.

Guvernare ineficientă caracterizată printr-o administraţie publică coruptă sau absentă și ineficienţa sistemului legal şi juridic.