Publicitatea și Inteligența

Publicitatea este unul dintre cele 5 instrumente importante folosite de firme pentru orientarea comunicaţiilor, convingătoare, către cumpărători şi alte categorii de public vizate. Publicitatea este o formă de prezentare şi promovare nepersonală a unor idei, bunuri sau servicii, plătite de un sponsor bine precizat. Categoria celor ce cheltuiesc bani cu publicitatea include nu numai firme, ci şi muzee, organizaţii sociale şi profesionale, care îşi fac publicitate pentru ideile şi principiile proprii la cunoştinţa diverselor categorii de public vizate. Publicitatea este folosita în toate ţările lumii, inclusiv în cele socialiste. Ea reprezintă o modalitate eficientă de răspândire a unor mesaje, fie că este vorba de un mesaj menit să atragă preferinţa publicului pentru produsele Coca-Cola, fie că este vorba de a oferi motivaţii pentru consumul de lapte sau pentru practicarea controlului naşterilor.

Luarea deciziilor privitoare la publicitate este un proces în 5 etape şi constă în: stabilirea obiectivelor, luarea deciziei referitoare la buget, luarea deciziei privitoare la mesaj, luarea deciziei la mijloacele de publicitate şi evaluarea eficienţei activităţii de publicitate.

Termenul inteligenţă provine de la latinescul “inteligere”, care înseamnă a relaţiona, a organiza sau de la “interlegere” , care presupune stabilirea de relaţii între relaţii.

„Inteligenţa” sau „aptitudinea” sunt concepte întâlnite frecvent în viaţa de zi de fiecare zi, utilizate pentru a descrie diferenţele dintre oameni şi pentru a explica comportamentul lor.

Termeni precum „deştept” „isteţ” „ greu de cap” sunt folosiţi ca etichete pentru unele categorii de oameni. Dar în ciuda frecvenţei acestori termeni în limbajul cotidian, stabilirea unei definiţii precise a inteligenţei, cu care să fie de acord toţi psihologii este un lucru foarte dificil.

Unele dintre cele mai cunoscute definiţi ale inteligenţei sunt următoarele: „Aptitudine de gândire abstractă” (Terman 1921); „Aptitudine cognitivă generală înăscută” (Burt 1955).

Aşa cum tipografia a revoluţionat invăţatul şi gânditul în secolul al 15-lea, aşa a creat şi calculatorul o revoluţie similară astăzi. De-a lungul reţelelor de calculatoare şi a bazelor de date din întreaga lume studenţii au acces direct la informaţia curentă. În fiecare domeniu de cunoaştere, sistemele educaţionale se transformă deoarece atât studenţii si profesorii învaţă să folosească tehnologia multimedia. Copiii care încă nu ştiu să scrie şi să citească scriu poveşti cu ajutorul unor programe care în unele cazuri le recitesc studenţilor ceea ce scriseseră. Noi programe permit copiilor să scrie sau să insereze grafice în texte gen rebus precum “Wings of Learning” , “Muppet Slate”. Alte programe cum sunt “Pine Artist and Creative Writer” de la Microsoft fac posibilă formatarea proiectelor de scris în diferite forme, să scrie cuvinte în diferite mărimi şi formeze şi să acompanieze cu diferite efecte sonore. Aceste programe sunt foarte motivante atât pentru scriitorii începători cât şi pentru cei avansaţi.

Inteligenţa vizuală este capacitatea de a vedea lucrurile clar, de a recreea ceea ce alţii văd şi de a învăţa din ceea ce vezi. Inteligenţa spaţială se referă la capacitatea de a te orienta în spaţiu şi de a recunoaşte locul obiectelor din spaţiu, cum ar fi o piesă dintr-un mozaic sau o localitate pe o hartă. Fiecare copil poate fi învăţat să vadă mai mult şi să devină mai creativ. Retina ochiului este subţire ca o pagină, însă poate distinge peste 8 milioane de tonuri de culori. Cu toate acestea noi nu putem recunoaşte decât câteva dacă ne uităm cu atenţie în jurul nostru.