Strategii de Comunicare în Cadrul CDI

Articolul 2 din Ordinul MEC nr. 3328/08.03.2002 privind autorizarea caselor corpului didactic de a înfiinţa centre de documentare şi informare, defineşte astfel aceste structuri: „centre de resurse pluridisciplinare care pun la dispoziţia elevilor, cadrelor didactice şi comunităţii, informaţii pe suporturi diferite(fond de carte, reviste, casete audio, video, CD-ROM-uri, calculatoare etc.), pun în practică proiecte de animaţie culturală, desfăşoară activităţi pedagogice, precum şi activităţi de formare continuă pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar”.

Înainte de 1958, în şcolile franceze existau cabinete specializate, biblioteci de clasă (în grija profesorilor de franceză), precum şi biblioteci ale profesorilor, deservite de către bibliotecari.

În anul 1958, la Liceul Janson-de- Sailly din Paris se creează primul CLDP (centrul local de documentaţie pedagogică), destinat doar profesorilor şi gestionat de un profesor numit de director ; acest CLDP, devenit în 1962 SD (serviciu de documentare) funcţiona în paralel cu biblioteca şcolară. Oficializarea serviciului de documentare şi informare prin fuzionarea bibliotecii şi a serviciului de documentare propriu-zis şi adăugarea unei noi secţii, documentaţia şcolară şi profesională, aveau să se realizeze în anii 1966-1967. Începând cu 1969, în Franţa a fost pusă în practică o politică de dezvoltare a serviciilor de documentare şi informare, devenite în 1973 centre de documentare şi informare (CDI). În ceea ce priveşte funcţia de documentarist, aceasta a căpătat legitimitate şi identitate prin Legea de orientare din 1989.

În 1991, toate liceele de profil general şi tehnic, aproximativ o treime din liceele profesionale şi trei sferturi din şcolile generale erau echipate cu un CDI. Astăzi fiecare unitate şcolară din învăţământul secundar francez este dotată cu un CDI. În plus, reţeaua SCEREN (Service Culture Editions Ressources pour l’Education Nationale), formată dintr-un centru naţional de documentare pedagogică (CNDP), centre regionale de documentare pedagogică (CRDP) şi centre departamentale de documentare pedagogică (CDDP), a oferit şi oferă sprijin permanent în domeniul politicilor documentare fiecărui cadru didactic, fiecărui responsabil din sistemul educativ.

Experienţa franceză în acest domeniu avea să fie cunoscută în România graţie unui proiect franco-român, proiectul bilateral « Éducation à l’information en milieu rural défavorisé »- „Educaţia pentru informaţie în mediul rural defavorizat ».

În directă legătură cu « Programul de relansare a învăţământului rural », program aprobat de Guvernul României în ianuarie 1999, prin Ordinul M.E.N. Nr.5135/22.12.1999, se stabileau reperele Proiectului bilateral româno-francez de promovare a centrelor rurale de documentare, informare şi de formare a personalului didactic, proiect desfăşurat de Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu Serviciul de Cooperare şi Acţiune Culturală din cadrul Ambasadei Franţei la Bucureşti. Acest proiect va fi cunoscut sub numele de « Educaţia pentru informaţie în mediul rural defavorizat » şi se va desfăşura inițial în şase judeţe nominalizate de M.E.N., ca apoi până în prezent să se extindă în toată țara.

Existenţa C.D.I.-ului oferă noi posibilităţi în realizarea obiectivelor din Curriculum-ul naţional:

- Egalizarea şanselor prin accesul la educaţie pentru grupuri dezavantajate;

- Promovarea succesului şcolar care îl plasează pe elev în centrul procesului educativ, oferindu-i acestuia autonomia;

- Permite accesul tuturor elevilor la informaţie;

- Oferă posibilitatea elevilor să se iniţieze în folosirea şi utilizarea metodelor moderne de lucru (munca în echipă, abordare interdisciplinară) sau să-şi formeze atitudini specifice (spirit de iniţiativă, deprinderi de căutare şi prelucrare a informaţiilor);

- Oferă posibilitatea cadrelor didactice de a-şi pregăti lecţii active folosind metodele activ-participative.

Un factor important îl reprezintă Curriculum la decizia şcolii (CDŞ/CDL), în direcţia căruia se concretizează câteva obiective:

- Crearea autonomiei elevului în studiul personal (cercetare, documentare, informare);

- Diversificarea programelor opţionale şi lărgirea sferei de studiu a elevului/profesorului;

- Crearea şi gestionarea unor activităţi tipice (redacţii, cercuri/cluburi de lectură, ateliere);