Cuprins
- Introducere.pag. 3
- Capitolul I. Scurt istoric al localitatii rurale.pag.4
- Capitolul II. Situatia social-economica a localitatii rurale.pag.5
- Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale si antropice) ale localitatii rurale.pag.6
- Capitolul IV. Avantajele si deficientele dezvoltarii produsului turistic in localitatea rurala.pag.7
- Capitolul V. Plan de actiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurala.pag.10
- Bibliografie.pag.12
Extras din referat
Introducere
Republica Moldova, ca destinatie turistica, dispune de un bogat potential pentru vizitatorii sai. Turismul are toate sansele de a ameliora balanta de plati a statului prin majorarea exportului de servicii turistice. Produsul turistic al tarii reprezinta un ansamblu complex de mediu, atit natural, cit si creat de oameni (patrimoniu, cultura, activitati, servicii pentru vizitatori).
Republica Moldova dispune de un valoros potential turistic natural, care se impune prin atractii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice. Elementele reprezentative ale potentialului natural, care pot conferi o calitate necesara dezvoltarii turismului sint: relieful republicii, potentialul turistic hidrografic, vegetatia si fauna, relief si geologie, ariile naturale protejate, monumente ale naturii - hidrologice, rezervatiile naturale,
rezervatiile peisagistice,silvice, patrimoniul cultural etc. Valorificarea acestor resurse turistice se realizeaza in cadrul tupurilor de turism practicate ca :
- Turism de recreiere
- Turism religios
- Turism vitivinicol
- Turism de sanatate si recreiere
- Turism pentru umparaturi
- Tursim rural
Pe parcursul acestei lucrari vreau sa analizez Turismul Rural din Republica Moldova si tipuri de turism rural practicate in domeniului turismului rural importanta si puncte slabe.
Termenul de turism rural are intelesuri diferite in tari diferite.
Exemple: -in Finlanda - inchirierea unor cabane, sau oferireaa de servicii in mediul rural de tip hrana sau transport; -in Ungaria - "turism la sat"- presupune activitate si servicii in sate; cazare la preturi mici, implicarea in activitati agricole. -in Slovenia - "turismul la ferma" - oaspetii locuiesc cu familiile de fermieri. -in Olanda- camparea la fermeunde majoritatea serviciilor sunt legate de activitati precum ciclismul, plimbari cu cai, etc. -in Grecia - cazare in camere mobilate in stil traditional, cu mic dejun traditional de multe ori preparat din produse realizate in casa.
In Republica Moldova Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural, valorificand resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotarile si echipamente turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.
Capitolul I. Scurt istoric al localitatii rurale
Orasul Cricova a fost mentionat documentar in anul 1431 cu denumirea
Vadul Pietrei.
Cricova este un oras din sectorul Riscani, municipiul Chisinau,Republica Moldova, situat la 11 km de Chisinau. Datorita galeriilor naturale de peste 120 km, majoritatea folosite pentru depozitareavinului, Cricova este una dintre cele mai mari atractii turistice din Republica Moldova.
Cricova este supranumita si orasul stropilor de soare.
Cricova se poate numi oras din mai multe considerente. Pe parcursul istoriei sale, Cricova a dovedit sa fie un oras perspectiv. Pentru prima data a fost pomenit in letopisetele regale din 1692, reprezentand un satuc cu 200 de familii. Printre primii gospodari ai acestor locuri au fost
Vasile Vornic, Grigoras Duga, Carpu Covrig, Petru si Toader, Lupul si Petru, acestia avand loturi mari de teren, chiaburi si membri executivi ai primariei locale.
In ceea ce priveste toponimul localitatii Cricova in traditia locala exista mai multe versiuni. Una fiind ca Cricova a aparut de la cuvintul
slavon <<cric>> -"strigat", oamenii vorbeau ca daca strigi
intr-un capat al Cricovei in celalalt rasuna ecoul. Are dreptul la existenta si o altaversiune, ca la baza numelui ar sta numele unui vechi locuitor sau stapan al satului: Cricovan sau Cricovici, in documente sub astfel de nume de familie a fost gasit un singur om, Petru Cricovici, scrib a lui Petru Rares.
Din trecut pana in prezent Cricova a fost supusa multor schimbari:majorarea populatiei, dezvoltarea social-economica, crizele economice si alte evenimente importante. Astazi avem ocazia sa ne mandrim cu un loc atat de dezvoltat si cu nume mare. Suprafata e de 745 km patrati.Ultimul recesamant a aratat ca populatia a crescut pana la 15 000 deoameni. Cricova e plasat pe platforma Moldoveneasca 1000-2000 m, in valea raului Ichel. Aici se intalnesc livezi, imas, padure, campii. Solul predominant e cernoziom humificat slab si cele levigate. Clima este temperat-continentala, verile sunt calde si uscate iar iernile reci si blande. Aici sunt diferite institutii administrative ca gimnaziul rus nr.77;liceul teoretic "A. Mateevici"; scoala de Arte, gradinita nr.33; primarie, biblioteca publica, casa de cultura, farmacie, spital, alimentare, minereuri, combinate(3), etc.
Conform datelor recensamintului, populatia constituie 9878 de oameni, dintre care 57.66% - barbati si 42.34% - femei. Structura etnica a populatiei in cadrul orasului: 77.45% - moldoveni, 7.98% - ucraineni, 11.37% - rusi, 0.83% - gagauzi, 0.75% - bulgari, 0.06% - evrei, 0.02% - polonezi, 0.29% - tigani, 1.25% - alte etnii.
In Cricova au fost inregistrate 2549 de gospodarii casnice conform recensamintul, iar marimea medie a unei gospodarii era de 3.2 persoane
Cele mai mari beciuri din lume se gasesc in Moldova, la doar cativa kilometri spre nord de Chisinau, in localitatea Cricova. Aici se intinde in subteran un adevarat oras al vinificatorilor, cu strazi, sali de degustare, depozite etc. Lungimea totala a galeriilor de la Cricova depaseste 60 km in subteran. In linistea subsolurilor de aici, 30 milioane de litri de vin isi capata calitatile sale pretioase si incomparabile. Pe strazile subterane "Cabernet", "Feteasca", "Pinot" se pot deplasa autobuze cu turisti, insotiti de ghizi experimentati. Vinoteca Cricova dispune de cea mai bogata colectie pe intreg spatiul ex-sovietic. In Cricova sunt produse vinuri spumante, respectandu-se cu strictete tehnologia clasica franceza. Astfel, Cricova a devenit o veritabila carte de vizita a Moldovei.
Bibliografie
http://www.scritub.com/geografie/turism/Cauze-si-motivatii-ale-dezvolt85317.php
http://oktravel.md/ro/tourism/turism-in-moldova-vinarii-combinatul-de-vinuri-cricova
http://www.primariacricova.md/ro/scurt-istoric.html
http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-RURAL-PE-PLAN-INTERNA242111094.php
https://www.youtube.com/watch?v=770zrFO34Pc&feature=youtu.be
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza-diagnostic social-economica a localitatii Cricova in vederea includerii acesteia in circuitul turistic rural al Republicii Moldova.docx